Marţi, 13 noiembrie, la Turda a avut loc o întâlnire, găzduită de sala mare a Primăriei Turda, în cadrul căreia s-au prezentat intenţiile Grupului de Lucru Local la nivelul municipiului Turda în vederea implementării strategiei locale de incluziune a cetăţenilor rromi, strategie pe perioada 2012-2016.
Membrii GLL s-au aprobat prin hotărâre dee consiliu local, aceştia fiind reprezentanţi ai diverselor instituţii, asociaţii sau formaţiuni politice ori apolitice din oraş, numărul de membri aprobat fiind de 47.
Printre atribuţiile membrilor GLL - aşa cum au fost ele prezentate de Mitică Ferencz în calitate de consilier pe probleme ale rromilor în cadrul serviciului de asistenţă socială - se află discutarea, analizarea şi conlucrarea la Stategia Locala de Incluziune şi Dezvoltare a Comunităţii Rrome, participarea la şedinţele pe problematica rromilor având rol consultativ sau stabilirea de legături cu alte instituţii sau organizaţii.
Mitică Ferencz a pornit inclusiv de la identificarea comunităţilor de rromi existente la Turda. Astfel, cele trei mari comunităţi sunt cea de pe strada Margaretelor (cartierul Poiana), comunitatea din zona centrală (străzile Barbu Lăutaru, Ion budai-Deleanu şi Labirint) şi comunitatea din zona industrială (străzile 22 Decembrie 1989, Nicolae Teclu şi Arieşului).
De asemenea, Mitică Ferencz a prezentat şi proiecte derulate, implementate la nivelul municipiului, de care beneficiază şi membri ai comunităţii rrome, printre acestea fiind „Model de autodezvoltare comunitară cu aplicaţie in comunitatea de romi Poiana - Turda”, "Şi romii au dreptul la legalitate", realizarea unui adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii dar şi a unui centru comunitar de igienă şi sănătate, „Nu violenţei - Adăpost pentru femei şi copii, victime ale violenţei domestice”, centrul social de urgenţă pentru persoane fără adăpost în cadrul proiectului “Şansa unei vieţi decente”, reabilitarea locuinţelor de pe strada Arieşului numerele 18 şi 24, introducerea canalizării pe strada Nicolae Teclu, încheierea unui parteneriat pe 10 ani cu fundaţia ,,Mergem” din Belgia.
Cu toate acestea, consilierul pe probleme de rromi susţinea că încă există probleme cu care comunitatea se confruntă, problemele - susţinea Mitică Ferencz - fiind cu atât mai necesar a fi rezolvate, cu cât nu sunt specifice absolut deloc gradului de civilzaţie al secolului în care trăim.
Astfel, consilierul pe probleme de rromi a prezentat atât problemele identificate la nivelul comunităţilor de rromi cât şi parte din solcitările care vin dinspre comunitate, printre acestea fiind lipsa actelor de identitate, neînregistrarea nou-născuţilor, sănătatea (solicitări privind tratamentul egal şi eliminarea indiferenţei faţă de rromi), educaţia (schimbarea mentalităţii, diminuarea cazurilor de abandon şcolar), locurile de muncă (slujbe pentru nivelul educaţional al rromilor şi eliminarea discriminării la angajare), construirea de noi locuinţe şi reabilitarea celor existente, lipsa apei, gazelor naturale, a curentului electric în comunităţile de rromi, tratamentul nediscriminatoriu în societate, ridicarea deşeurilor menajere sau asfaltarea ori pietruirea drumurilor de acces spre comunităţile de rromi din Turda.
Potrivit "arborelui problemei" prezentat de Mitică Ferencz, majoritatea problemelor au la bază o problemă-cheie - nivelul educaţional scăzut al cetăţenilor rromi - problemă care are la bază trei cauze principale: lipsa actelor de identitate, interesul scăzut faţă de educaţie şi situaţia socio-economică precară.
În ceea ce priveşte procesul de planificare a implementării strategiei, Mitică Ferencz avansa atributele acestuia prin abrevierea SMART, cuvintele cheie fiind "Specific", "Măsurabil", "Abordabil", "Realist" şi "Timp".
Viziunea asupra strategiei, aşa cum a fost prezentată de consilierul pe probleme de rromi, comunitatea rromă din turda trebuie dezvoltată din punct de vedere socio-economic, să fie o comunitate în care membrii acesteia au un nivel de şcolarizare mediu, acces egal pe piaţa forţei de muncă, locuinţe decente, servicii medicale la nivel înalt, o comunitate cu infrastructură corespunzătoare, ai cărei membri să nu sufere de pe urma marginalizării sociale.
În acest sens, din misiunea propusă fac parte obiective precum îmbunătăţirea accesului la o educaţie de calitate, obţinerea identităţii din punct de vedere al actelor de identitate, creşterea accesului pe piaţa muncii, creşterea accesului la servicii medicale de calitate, locuinţe decente şi infrastructură în comunitate.
