În luna februarie anul curent o delegaţie care reprezenta administraţia locală de la Câmpia Turzii a fost prezentă în Ungaria, la Mohacs, în baza unui protocol de înfrăţire existent între cele două localităţi, protocol care vizează inclusiv schimburile culturale - dar şi de altă natură - între parteneri.
Despre vizita la Mohacs, Petre Pop - administrator public al municipiului Câmpia Turzii şi unul din membrii ai delegaţiei care a efectuat deplasarea la Mohacs - spunea că aceasta a avut loc în chiar anul în care parteneriatul între cele două comunităţi împlineşte 25 de ani, ocazie cu care partenerii maghiari au propus realizarea unui album în care să se regăsească activităţile derulate împreună de către cele două comunităţi.
Pe de lată parte, însă, unul dintre evenimentele reţinute de Petre Pop - care s-a produs la Mohacs - a fost festivalul măştilor, o sărbătoare care, de fapt, marcheză venirea primăverii.
"Mohacs-ul a fost o zonă industrială şi ei au trecut prin anumite reforme economice şi au fost puşi în situaţia în care au trebuit să îşi reconsidere toată politica economică a zonei şi au început să facă bani şi din cultură transformând actul cultural într-un profit", observa Petre Pop adăugând că la evenimnetul din Ungaria a fost prezent inclusiv preşedintele Ungariei, festivalul reuşind ca în zonă să fie peste 80.000 de oameni în contextul în care în Mohacs locuiesc 20.000 de persoane.
Chiar mai mult, cei din Mohacs au reuşit să deruleze proiecte culturale finanţate de Uniunea Europeană, festivalul măştilor intrând chiar sub protecţia UNESCO.
Pornind de la un eveniment care se spune că ar fi avut loc după bătălia de la Mohacs, de la 1526, sărbătoarea măştilor a devenit un adevărat festival al primăverii, presărat cu legende, şi care aduce turişti anual la Mohacs.
Pornind de la exemplul dat de Mohacs în acest sens, Petre Pop a fost întrebat dacă muncipiul Câmpia Turzii ar putea avea şansa unei promovări turistice similare.
Momentul i-a prilejuit lui Petre Pop evidenţierea modului în care, la Câmpia Turzii, administraţia locală a considerat să schimbe politica, modul în care se face cultură, un mod mai coerent, mai aplicat, în acest sens amintite putând fi declararea anilor 2013 şi 2014 ca ani ai istoriei, respectiv ai culturii locale sau, de ce nu, realizarea muzeului primei şcoli româneşti.
Pe de lată parte, la Turda s-a lansat ideea realizării unui muzeu al sticlăriei bazat pe tradiţia de la Turda în acest domeniu, astfel că şansa pe care ar putea-o avea, similar, Câmpia Turzii, ar putea fi pe partea metalurgică. În acest sens Petre Pop a început prin a se referi la situaţia stadionului de la Câmpia Turzii, stadion a cărui realizare se leagă de fosta Industrie a Sârmei de la Câmpia Turzii, stadion care acum se îndreaptă cu paşi repezi spre statutul de monument.
Pe de altă parte, însă, primarul Radu Hanga atrăgea atenţia: "Sticla, la un moment dat, poate fi şi un mic miracol (...) de o frumuseţe nelimitată. Totul depinde de imaginaţia sticlarului. La noi, la Câmpia Turzii, cu metalurgie, n-am avea chestii atât de atractive, exponate care să atragă". Totuşi, o variantă în acest sens ar fi viabilă în ceea ce priveşte realizarea unui muzeu al metalurgiei la Câmpia Turzii care să conţină exponate care au legătură cu metalurgia - unelte mai vechi, exemple de produse realizate, de-a lungul timpului, la Câmpia Turzii etc.
De asemenea, Radu Hanga, dâdnd exemplul festivalului de la Mohacs, spunea că acesta s-a constituit în jurul unei legende, a unui mit. Ei bine, o astfel de legendă, de mit local, lipseşte la Câmpia Turzii.
"Noi nu avem o legendă locală", spunea primarul Câmpiei Turzii apreciind că "noi suntem în căutarea unui motiv de festival sistematic care să se desfăşoare în fiecare an, altceva decât Zilele Municipiului Câmpiei Turzii", o idee în acest sens existând pe loc şi exprimată chiar de primar: "Poate o să facem chiar un festival al fluturilor, pentru că eu sunt extrem de mândru de concetăţeanul nostru - profesorul Crişan - care are acea colecţie de fluturi pe care noi nu o apreciem la justa ei valoare".
La momentul vorbirii - cum s-ar spune - însă, primarul Radu Hanga puncta că, de fapt, Câmpia Turzii a explodat după Primul Război Mondial prin faptul că era un oraş industrial, nu pe tradiţie istorică şi culturală astfel că cel puţin deocamdată Câmpia Turzii este în căutare.
