Parcă pe zi ce trece diverse cazuri sunt semnalate de către cetăţenii care intră în contact cu lucrători din diverse sectoare ale sistemului bugetar. Când e vorba de sănătate, supărarea este cu atât mai mult de înţeles.
Vestea bună, dacă se poate numi aşa, este probabilitatea nu ca situaţiile să se înmulţească, ci ca oamenii să prindă mai mult curaj, conştientizând puterea pe care o au în “lupta” cu sistemul.
O să redăm, în rândurile care urmează, mesajul făcut public de mama care căuta ajutor pentru copilul ei cu febră foarte mare:
Viața bate filmul!!
Azi m-am întrebat pentru prima data, îngrozită de felul în care sună acest gând, cam cât ar valora viața unui copil? Viața, sănătatea și bunăstarea unui copil de 3 ani, pe jumătate leșinat în brațele mamei din cauza temperaturii de aproape 40 de grade. Oare care este unitatea de măsură? Oare în ce fel de "efort" se măsoară? În bani? În statut? În pași-deplasare de la un birou către o sală de consultații? În chef de muncă? În pastă de pix în cazul în care este nevoie de scrierea unei recomandări medicale?
Poate ar fi bine să se măsoare în deontologie profesională! Poate ar fi bine să se măsoare în empatie și grijă față de cei aflați în suferință, nu peste măsură pentru a fi prea obositor, ci doar conform pregătirii profesionale presupun intenționate și nu impuse de alții și a obligațiilor etice care decurg din meseria pe care o practicați. Deși...se pare că nu o practicați. Să mai pomenesc de o fișă a postului sau de locul de muncă remunerat? Nu aș vrea totuși să exagerez...
Cum poți tu personalule medical, angajat al Spitalului Municipal Câmpia Turzii la secţia Pediatrie și plătit din contribuțiile mele, de pe urma contractelor mele de muncă, să miști doar pixul pe documentul care te acapara atunci când eu îți cer ajutor de specialitate?!
Cum poti tu să îmi răspunzi, la Urgențe, la ora 12, că nu este program numai de la ora 14 și să mă trimiți la medicul de familie, care are program de la aceași oră 14 și este în altă localitate?!
De ce așa când eu sunt langă tine și dacă ai reuși să te dezlipești de scaun, pix și document poate mi-ai putea da măcar un sfat de specialitate?
Nu de alta, dar poate cunoști mai multe în domeniu decât mine care am o altfel de pregătire profesională și chiar nu-mi vine să fac experimente pe copilul meu. Și nu contează dacă copilul meu sau oricare alt copil are febră mult prea mare și acuză diferite dureri, o unghiuță ruptă sau o julituri pe genunchi...tu, cadrule medical, ești acolo pentru mine și pentru julitura pe genunchi!
Cu tot mai puțin respect,
Irina Munteanu
