Umanitatea

Dacă e să o iei ca pe un concept larg, în toată amplitudinea sa, umanitatea poate însemna multe. Dacă o mai despici pe ici pe colo în elemente mai mici, mai uşor comprehensibile, umanitatea nu mai pare chiar aşa de uriaşă ori de greu de asimilat.

Spre exemplu, nu mai departe de zilele trecute vedeam pe facebook un filmuleţ cu nişte idioţi care omorau cu bestialitate nişte animale aproximativ lipsite de apărare în faţa lor: nişte foci (ori lei de mare, ori ceva...), iar "prezentarea" filmuleţului era cât se poate de sugestivă, ceva gen: "fără alte introduceri, să ne prezentăm: rasa umană". C-or fi fost "branconieri" (cum îi numea eminenţa pedelistă Igaş), nu ştim. Cert era că ceea ce se vedea în filmuleţ te lăsa, în cel mai fericit caz, cu un gust extrem de amar.

Acuma, despre oameni se pot spune/scie - şi s-au spus/scris - multe de-a lungul timpului, începând de la încercările de a defini omul prin atributele care îl diferenţiază de celelalte specii (animalul cu unghii late, animalul cu mersul biped, singura fiinţă înzestrată cu conştiinţă, adică un fel de "self awareness" etc. etc.) până la înşirarea de calităţi şi defecte, toate, contribuind la definirea, de fapt, a omului, ca entitate până la urmă.

Umanitatea, prin însăşi etimologia termenului, ar putea să însemne, foarte simplu, ceva ce ţine de om. Că e bine sau nu, sub acest concept de umanitate par să se înghesuie - nu ştim de ce - în general atribute cu conotaţie pozitivă. Adică dacă faci ceva antisocial, de exemplu, se poate spune foarte bine despre tine că nu eşti om, că, adică, eşti lipsit de acele atribute care te-ar diferenţia de un animal. Ba chiar şi apelativul de "animal" atribuit unei fiinţe umane bate cam în aceeaşi direcţie.

Bun, şi atunci cu umanitatea cum e?

Păi hai să zicem că umanitatea e acel ceva care, dacă cineva îl are, îl face pe acel om să fie om. (Unii ar prefera "omenie", dar noi preferăm "umaitate", dar nu în sensul de totalitatea oamenilor...).

Fără a ne referi la raportul între om şi celelalte specii - fără a ne referi, de fapt, la genuri, specii sau rase - cu precădere, parcă e suficient să ne referim la interacţiunea om-om, că e mult mai simplu.

Aşadar, se poate vorbi de umanitate în cazurile în care copiii îşi omoară părinţii, sau invers? Se poate vorbi de umanitate în cazul în care omul acţionează împotriva altui om? Dar se poate vorbi de umanitate în cazurile în care omul (unul sau mai mulţi) acţionează întru binele şi înspre beneficiul altui om (unul sau mai mulţi)?

Pentru a ne limita la un areal relativ restrâns, ne vom referi aici la două situaţii din zona noastră de interes, dacă putem să o numim aşa.

La Câmpia Turzii a avut loc un concert caritabil al cărui scop declarat a fost acela de a ajuta copiii cu dizabilităţi din municipiu. Lăsând la o parte şansa unor politicieni de-a băga capul în poză cu ocazia unui spectacol caritabil ori posibila investiţie în imaginea de politician prilejuită de un eveniment caritabil, ne putem întreba simplu: este vorba de umanitate aici, cu atât mai mult cu cât inclusiv de la microfonul evenimentului se propagau noţiuni precum "emoţie", "dragoste" sau "pasiune" iar scopul declarat al evenimentului era acela de a se oferi ajutor unor oameni chiar de către semeni ai lor?

Hm?...

Pe de altă parte ne vorm referi şi la o altă situaţie existentă, de data aceasta, la Turda. Mai mulţi cetăţeni dintr-un cartier central al municipiului s-au trezit că nu mai au punct de colectare a deşeurilor acolo unde acesta era de o jumătate de veac şi că trebuie să parcurgă o distanţă triplă pentru a ajunge la noul loc de depozitare. Ba mai mult, în zonă circulă zvonul că mutarea punctului de colectare s-ar datora faptului că cineva, nu ştim cine, ar dori ca pe amplasamentul vechiului punct de colectare să construiască un garaj. Acestea sunt zvonurile...

Din moment ce e vorba de domeniul public al municipiului, existenţa suspiciunii rezonabile că totul ar putea fi cât se poate de legal poate apărea în domeniul evidenţei. Dar ca reprezentanţi ai Primăriei să ia astfel de decizii efectiv împotriva unui grup de cetăţeni care sunt în proporţie de 80-90% foarte în vârstă, asta duce cu gândul la o posibilă lipsă de moralitate. Deci nu ilegal, doar imoral. Cu atât mai mult cu cât această decizie ar fi - aşa cum se bănuieşte în zonă - rezultanta unor intervenţii a cuiva care cunoaşte pe cineva care are o cunoştinţă care ştie pe cineva care are o pilă a unui prieten a cărui amic are influenţă la cineva care lucrează într-un serviciu din Primărie, asta e cu atât mai interesant, mai ales că Primăria, care trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor de la care ia impozite pentru ca angajaţii să-şi ia salariile, pare să acţioneze în detrimentul unui grup mai numeros de cetăţeni pentru a satisface intenţia unei familii sau a unui individ. Şi să nu uităm că cei nedreptăţiţi plătesc impozite de zonă centrală, asta chiar dacă în loc de asfalt (aşa cum se ştie că ar trebui să fie) au noroaie şi bălţi, numai că poate astea fiind în spatele unei porţi sau într-o zonă lăturalnică, nu afectează imaginea unui oraş care se vrea turistic, care e concentrat pe cei care vin în vizită, deci, dar oraş a cărui primărie pare să se acţioneze, pe alocuri, împotriva unui grup din proprii locuitori.

Dar pentru că am spus că nu ne interesează neapărat aspectul legal al problemei şi în afară de a da crezare zvonurilor care circulă în zonă, măcar ne putem întreba şi în acest caz: este vorba de umanitate aici, într-un caz în care, cât se poate de concret, prin decizii ale unei administraţii, un grup de cetăţeni ajunşi la o vârstă la care mai greu îşi pot purta singuri de grijă să fie puşi în situaţia de a face un efort triplu pentru nişte activităţi periodice pentru care oricum efortul nu era la fel de simplu ca pentru un om în putere?

Hm?...