16
Tue, Oct
133 New Articles

Un oraş gol şi pe dinăuntru?

Editorial
Typography

Un lucru e cert: fiecare face în viaţă ceea ce-i place. Evident, nu ne referim aici la timpul petrecut de fiecare la locul de muncă sau în perioadele în care e angajat în diverse obligaţii, ne referim la timpul liber al fiecăruia. În acest timp liber fiecare face ce vrea.

De preferat este atunci când plăcerile mai multor indivizi dintr-o comunitate sunt cam aceleaşi pentru că în acest fel anumite momente de plăcere pot aduna mai mulţi indivizi într-un singur loc. Aşa se întâmplă, de exemplu, inclusiv cu ocazia diverselor manifestări publice care - unele - reuşesc să adune mai multă lume sau - altele - mai puţină lume.

Să ne aducem pentru o secundă aminte că au fost situaţii în care administraţiile locale tocmai asta încercau să afle prin sondajele de opinie referitoare la artiştii care sunt preferaţi la manifestări gen zilele municipiului: care sunt plăcerile comune ale indivizilor din comunitate.

Ei bine, ce ar trebui să facă organizatorii de manifestări publice - administraţia de la Câmpia Turzii, în speţă - când propun manifestări publice de o factură mai aparte? Păi nu au decât să se bazeze pe pasiunile mai aparte ale publicului. Dar sunt aceste pasiuni cunoscute?

Păi cam aici e problema!!...

Oriunde te-ntorci - mai ales în mediul online - oriunde te învârţi, ori cu cine vorbeşti, e plină ţara de intelectuali şi de oameni fini, ceva de te-apucă groaza!

De la scârbiţii de manele până la scârbiţii de inepţiile din show-urile TV gen "Wow Biz", "Acces direct", "Un show păcătos", "La Măruţă" şi altele asemenea, e plină lumea de intelectuali, de oameni cu pretenţii, iubitori de cultură, de lucruri "grele", la care nu are acces orice muritor de neiniţiat. Sunt ei, cei pe care, dacă îi întrebi, se uită la tot timpul la Discovery, la National Geographic, sunt cei care mănâncă ştiinţă şi cultură pe pâine, prin venele cărora curge sângele albastru al sferelor înalte, ei sunt cei care n-au fost nicăieri când de TVR Cultural nu se mai auzea nimic din lipsă de audienţă.

Şi, deci, ce trebie să facă un organizator de evenimente "înalte"? Nu are altceva de făcut decât să se bazeze pe psiunile declarative ale comunităţii, pe ceea ce scârbiţii de subcultură clamează în gura mare din zori până-n seară.

Să ne înţelegem: nu sărim în apărarea administraţiei de la Câmpia Turzii sau a oricui a contribuit la organizarea evenimentului! Vrem doar, pur şi simplu, să ne exprimăm noi scârba faţă de ipocrizia cu care neaveniţii se bat pe piept şi la umbra căreia îşi culcă inconştienţi caracterele nespălate şi mai mereu îmbrăcate în hainele murdare de fariseism supradimensionat.

Cei care nu aţi înţeles, să ştiţi că ne referim la lipsa publicului de la spectacolul susţinut la Câmpia Turzii de violonistul Claudiu Hontilă împreună cu orchestra Concertino.

Cu doar câteva minute înainte de ridicarea cortinei, cum se spune, în sala "Mircea Mihăşan" a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" erau spectatori cât să umple 5% din locuri.

Până la începerea spectacolului, numărul lor a crescut puţin. Dar foarte puţin!

Ba chiar printre spectatori au fost unii care s-au declarat ruşinaţi cu locuitorii oraşului care găzduia evenimentul.

Dar profesionalismul celor de pe scenă nu s-a lăsat aşteptat, Anotimpurile lui Vivaldi şi Mica Serenadă a lui Mozart răsunând de pe scenă ca şi cum se îndreptau spre o sală plină-ochi.

Unde erau scârbiţii de subcultură din Câmpia Turzii? Unde erau promotorii culturii din Câmpia Turzii - de exemplu Petre Pop care ne vorbea despre cum strategia culturală salvează Câmpia Turzii?

Vă spuneam noi: nicăieri. Sala a fost goală! Oare de asta să fie gol oraşul pe dinăuntrul sufletului său, pentru că e plin de ipocrizie?

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS