Marius Bercea, “A Full Rotation of the Moon” - Expoziţie la Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Blain|Southern Gallery – Londra, organizează, în perioada 8 – 31 mai 2017, expoziţia tânărului artist clujean Marius Bercea, intitulată “A Full Rotation of the Moon”.

Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 8 mai 2017, ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30), în prezenţa artistului Marius Bercea, a curatorului Bogdan Iacob şi a comisarilor de expoziţie, Emily Jackson (Blain|Southern Gallery – Londra) şi Alexandra Sârbu (Muzeul de Artă Cluj-Napoca).

Prima expoziție personală a lui Marius Bercea, artist născut în Cluj, în 1979, în orașul în care continuă să își desfășoare o mare parte din activitatea sa profesională, trece în revistă ultima decadă de producție artistică a acestuia, prezentând lucrări care explorează calitățile estetice ale picturii prin intermediul narativității. Practica lui Bercea este influențată de tranziția românească a anilor ’90, de la comunism la economia de piață capitalistă, lucrările sale făcând, totodată, trimitere la paradoxurile generate de modernitate. Expoziția sa de la Muzeul de Artă Cluj prezintă explorarea de către artist a unei perspective central europene asupra Occidentului și asupra lumii, exprimată în picturi ce pun în balanță plăcerea vizuală și investigația intelectuală, prin intermediul unui game largi de medii artistice ce includ pictura, desenul, instalația și producția video.

În repetate rânduri, artistul a călătorit și a expus în California, unde a fost expus spectacularei estetici Pop și a ajuns să fie influențat de preceptele expresionismului abstract, care au avut un impact semnificativ asupra practicii sale picturale din anii recenți, după cum declară chiar artistul despre demersul său: „Tratez pictura ca parte a unei istorii, aplicând cu grijă straturile de pigment. Însă, încerc să tratez suprafața şi ceva mai spontan, cu o libertate care simt că are de-a face cu o abordare americană a reprezentării picturale – e un fel de conflict între rădăcinile mele europene și experiența americană” (Bercea, 2014). Astfel, pictura de felul celei realizate de Bercea „nu are în vedere nimic de felul unei întoarceri la pre-modernitate. Ea reține din modernism ideea că o pictură nu este o fereastră, ci o suprafață colorată. Maeștrii modernității care s-au ținut departe de abstracționism s-au străduit să marcheze prezența suprafeței prin armonia – sau chiar prin tensiunea inerentă în această relație – dintre semnele ce compuneau imaginea. Astăzi, în producția lui Bercea, imaginea și suprafața abstractă funcționează ca nişte elemente ce se întrerup, se interpun reciproc” (Schwabsky, 2014). Vizitele repetate în deșertul californian au facilitat modificarea paletei sale: cerurile gri, subtile și ușor morbide, amintind de Cernobîl, cu tonurile de un galben straniu strălucitor, au fost înlocuite tot mai mult de explozii spectaculoase de culoare pură pe pânză. „Tema peisajului se modifică și acesta intră într-o zonă de culori chimice, o atmosferă electrică învăluind răsăritul și ziua, apusul și noaptea deopotrivă” (Elderton, 2014), iar în picturi ca Sheppards, Sulfuric Moonflowers (2), 2016, „suprarealismul întâlnește realismul, incomprehensibilul se îmbină cu un americanism uscat și solar” (Waters, 2014).

Bercea continuă să manifeste interes pentru arhivarea momentului și reprezentarea amintirilor. Instalația Untitled, Thoughts Safari, compusă din lucrări pe hârtie, prezintă frânturi din gândurile artistului, transpuse în desen și care folosesc forța emoțională a memoriei, în loc să utilizeze referința textuală sau fotografică. Demersul în sine este o declarație împotrivă supra-încărcării senzoriale cauzate de tehnologia și mediile moderne de producție și difuzare a imaginii. Fie că sunt amintiri personale sau preluate din relatările altora, episoade create de propria imaginație sau scene pur fanteziste, sursele acestor naraţiuni fragmentare ale lui Bercea rămân ambigue. Fiecare piesă este anecdotică; combinând amintiri, gânduri și stări de spirit, Bercea poate articula un moment, în timp ce deconstruiește un altul, în aceeași lucrare. Lucrările expuse spun, fiecare, o poveste diferită, în care realitatea și amintirea par să se contopească. Parcurgând expoziția, privitorul este confruntat cu scene familiare impregnate de o nostalgie difuză, în care amintirile unei copilării și ale unei adolescențe petrecute în vremuri de schimbare a societăților central și est europene sunt readuse în atenție.   

Imprecizia topografică și aspectul fantezist, adesea de studio cinematografic, al elementelor arhitecturale și de peisaj caracterizează picturile sale recente. Această non-localizare este rezultatul intervenției utopiei asupra realului, ce provoacă o dezarticulare a realității cotidiene. „În arta lui Marius Bercea putem vedea o grădină urbană cu aspect luxuriant, chiar tropical, terase moderniste cu grădini suspendate, sugerând vreun bizar experiment arhitectural brazilian, plasat însă ... unde? Impresia lăsată poate fi sintetizată ca o îngemănare a palmierilor Californieni cu mesteacănii est europeni. E ca și cum modernismul de Malibu, piscinele în soarele scânteietor, plaja și arbuștii de bougainvillea au fost hibridizate cu un brutalism utopic” (Bracewell, 2014). Sobrietatea modernistă este complet abandonată în favoarea unui spectacol strident și copleșitor – o tentativă disperată de a institui iluzia libertății.  

Cele mai recente lucrări din expoziție explorează locații familiare, banale, cum ar fi oficii poștale (Time Station 2, 2017), scara clădirii de apartamente în care Bercea lucrează (Lactiflora, 2017), o sala de așteptare (Time Station 1, 2017), scene de interior rezidențial (Appearance's Hourly Change, 2016). Proprietarii și locuitorii acestor spații sunt anonimi; identitatea și poate statutul lor sunt lăsate spre descoperire sau ghicire privitorului.

Impresionat de grădinile botanice est europene, artistul și-a îndreptat,  de asemenea, atenția, în ultima vreme, asupra unor compoziții în care plante luxuriante invadează imaginea, contopind interiorul cu exteriorul (Vernacular Oasis, 2016). Aceste lucrări – exuberante, dar mai clasic compuse – punctează expoziția, funcționând concomitent ca pauze meditative și luxuriante scene de tip vanitas.  

Picturile lui Bercea sunt adesea compuse din fragmente mai degrabă incongruente, fiecare trimițând la visul modernist al ordinii raţionale, dar eșuând să îl încorporeze coerent. Tehnica picturală neconvențională a lui Bercea, ce combină impasto-ul cu aerosolul și cu tușa gestualistă, refuză să se conformeze unei structuri, astfel subminând abordarea raționalistă și modernistă de construcție a imaginii. Acest fapt este ilustrat și de filmul Virtue of Mistakes, 2014 – 2017, ce poate fi înțeles ca o metaforă contemporană a picturii, văzută ca activitate ce combină ludicitatea și accidentalul cu o abordarea mai elaborată, într-o permanentă încercare de a genera sens. Dintr-un astfel de demers rezultă o pictură care „posedă structură în măsura în care existența contemporană poate avea o structură, și anume una asemănătoare mirajului. Pictura devine mai nebuloasă tocmai când este mai vădit materială, mai misterioasă când convențiile iluzioniste se prăbușesc” (Schwabsky, 2014). Lucrările lui Bercea sunt astfel un triumf al picturii asupra arhitecturii, al luminii asupra structurii și al culorii asupra liniei.  

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi şi următoarele link-uri:
http://www.blainsouthern.com/news/2017/marius-bercea-at-the-cluj-museum-of-art
http://www.blainsouthern.com/
http://www.uad.ro/profesori/pictura/marius_bercea/index.htm