Iubitorii de artă şi de frumos au, în aceste zile, parte de o expoziţie eveniment la Câmpia Turzii, expoziţie care face parte dintr-un proiect al Şcolii Populare de Arte "Tudor Jarda" din Cluj-Napoca.
Organizată de către Consiliul Judeţean Cluj, Şcoala Populară de Arte "Tudor Jarda" Cluj, Primăria Municipiului Câmpia Turzii şi Asociaţia Artiştilor Plastici Câmpia Turzii, expoziţia - care a avut vernisajul luni, 18 mai 2015 - a reunit lucrări ale cursanţilor sau absolvenţilor Şcolii Populare de Arte "Tudor Jarda", lucrări care pot fi vizionate timp de o lună la Palatul Cultural "Ionel Floaşiu".
Rolul de amfitrion al întâlnirii de la Câmpia Turzii l-a avut actorul Petre Băcioiu, care este şi şeful compartimentului de artă dramatică în cadrul Şcolii Populare de Arte.
"Prin acest demers artistic se doreşte promovarea municipiului de unde venim noi. Vă propunem, aşadar, o suită de momente artistice susţinute de către cursanţii şi dascălii şcolii noastre", spunea Petre Băcioiu cu referire la momentele muzicale pregătite pentru evenimentul de la Câmpia Turzii, după ce cvartetul Camerata al Şcolii Populare de Arte - cvartet format din Mihai Nan (vioară), Emanuil Toma (vioară), Mariana Simionescu (violă) şi Dorin Simionescu (violoncel) - încântase deja publicul cu un fragment muzical.
Aşa cum explica şi managerul de la "Tudor Jarda" - Vasile Corpodean - expoziţia de la Câmpia Turzii face parte din proiectul cultural mai amplu "Clujul - oraşul comoară", numai în acest an aceeaşi expoziţie putând fi vizionată la Casa cu arcade din Sfântu Gheorghe sau la sediul Consiliului Judeţean Maramureş de la Baia Mare.
"Cu această seară începem un subproiect - «Iubesc Clujul» - care va fi realizat în judeţul Cluj, iar acest proiect începe la Câmpia Turzii. Începând cu această expoziţie, aceste lucrări vor fi duse în mai multe localităţi din judeţul Cluj" mai spunea Vasile Corpodean care a dorit, totuşi, să precizeze: "Nu este vechea expoziţie pe care am dus-o în mai multe părţi din ţară sau peste hotare (la Cernăuţi şi Chişinău) ci am adăugat şi o componentă legată de judeţul Cluj", managerul Şcolii Populare de Arte menţionând şi că în cadrul expoziţiei se pot regăsi inclusiv lucrări din taberele de pictură de la Ciucea sau Turda, lucrări realizate cu 3-4 ani în urmă.
Mai mult, proiectului s-a alăturat şi Vasile Marina - un absolvent din Satu Mare al Şcolii Populare de Arte - cel care a avut proiectul său, "Clujul văzut de un oşan" - lucrări din acest proiect regăsindu-se şi în expoziţia "Iubesc Clujul" de la Câmpia Turzii.
"Avem lucrări ale mai multor cursanţi realizate în perioada ultimilor patru ani în tehnici diferite de lucru: acuarelă, ulei, acrilic şi grafica cu multe linii şi multă expresivitate" a completat şi Monica Korent, şef al compartimentului de arte vizuale din cadrul Şcolii Populare de Arte "Tudor Jarda" din Cluj.
După ce Casian Mureşan - cursant în anul II la chitară clasică la clasa Emanuil Toma - a interpretat două fragmente muzicale în cadrul evenimentului de la Câmpia Turzii, iar Petre Băcioiu anunţa că tânărul cursant urmează să participe la un concurs organizat de Şcoala Populară de Arte la Satu Mare, în faţa publicului prezent a venit şi directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean.
"M-am asociat în urmă cu un an de zile acestui proiect de prezentare a comorilor judeţului Cluj. Este un proiect extraordinar şi i-am sesizat imediat utilitatea şi am văzut că a fost primit cu foarte multă bucurie" mărturisea Tudor Sălăgean adăugând: "«Iubesc Clujul» înseamnă la fel de bine şi «Iubesc Câmpia Turzii», «Iubesc Turda», «Iubesc Dej» sau «Iubesc Huedin»".
În ideea de a contextualiza şi din altă perspectivă evenimentul de la Câmpia Turzii, Tudor Sălăgean a prezentat şi câteva aspecte istorice, nu toate cunoscute neapărat de publicul larg.
"Ne aflăm într-un judeţ care s-a constituit prin unirea a cinci centre de comitat din Transilvania medievală. Turda a fost o reşedinţă destul de importantă până în urmă cu puţin timp la scara istoriei. În epoca romană, Potaissa era un oraş mai important decât Napoca iar în perioada 1000-1100 Turda era cu mult peste ce însemna Clujul în epoca respectivă. La 1250, de exemplu, Clujul concura cu Bonţida la statutul de mic centru regional. Din punct de vedere administrativ, Câmpia Turzii este un oraş relativ nou. Dar această situaţie administrativă nu înseamnă că nu există aici o istorie foarte vche şi plină de lucruri foarte interesante care ar merita să fie cunoscute. Spre exemplu, aici a avut reşedinţa un englez, John Paget, care era atât de influent încât a derivat calea ferată care trebuia să treacă pe la Turda şi a tras-o pe la Câmpia Turzii, ca să fie aproape de moşiile sale", spunea directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
În completarea segmentului istoric deschis de Tudor Sălăgean, Petre Băcioiu vorbea despre perioada de după revoluţiile paşoptiste, când arta a prezentat o tendinţă de schimbare tendinţă sesizată şi în estetica teatrului în zona anului 1895.
"Realitatea putea fi prezentată ori din perspectivă fotografică, ceea ce făcea foarte bine un aparat foto profesional, sau era o formă de transfigurare. Asupra acestei dileme s-au aplecat foarte mulţi istoriografi, esteticieni şi au creat acel concept de artă pură când oamenii încercau să degreveze pictura de linia narativă, de eposul care însoţea toate formele de artă şi care efectiv năucea", spunea actorul clujean invitând astfel - mai mult sau mai puţin direct - publicul prezent la a înţelege că "ceea ce prezintă expozanţii în expoziţie este şi redarea interiorului lor", o redare "în formele pe care le-au înţeles şi le-au transfigurat cursanţii noştri".
Denis Andruş este un alt tânăr cursant al Şcolii Populare de Arte "Todor Jarda" - anul II la clasa de pian coordonată de Olga Vodaş - care, la evenimentul de la Câmpia Turzii, a încântat asistenţa cu un menuet de Georg Friedrich Händel.
În calitate de preşedinte al Asociaţiei Artiştilor Plastici Câmpia Turzii, Iuliana Pop a adus mulţumiri tuturor: celor care au fost prezenţi în expoziţie cu lucrări "că ne-aţi bucurat ochiul, mulţumim că ne-aţi bucurat sufletul şi sperăm la cât mai multe activităţi împreună", a mulţumit, la modul general, Şcoalii Populare de Arte, a mulţumit pentru prezenţă atât publicului cât şi consilierilor locali Dorin Lojigan, Ioan Varodi şi Gheorghe Rece, a mulţumit, pentru găzduirea evenimentului, Palatului Cultural "Ionel Floaşiu", dar şi Primăriei şi Consiliului Local Câmpia Turzii pentru implicare în organizarea evenimentului.
În plus, Iuliana Pop i-a oferit managerului Vasile Corpodean şi un cadou - "o imagine care este desenată de colega noastră Mihaela Sebeni" - drept mulţumire "pentru tot ce ne-aţi adus la Câmpia Turzii".
Rolul de a încheia momentul discursurilor i-a aparţinut tot actorului Petre Băcioiu care spunea: "Încheiem aşa cum am început, cu un Divertimento în Re Major de Wolfgang Amadeus Mozart în interpretarea distinşilor mei colegi de la Şcoala Populară de Arte care formează cvartetul «Camerata»".
În expoziţia care poate fi vizitată timp de o lună la Câmpia Turzii, iubitorii de artă plastică pot admira lucrăr care aparţin unor artişti printre care se regăsesc Liliana Mihacea, Eugenia Ursu, Iulia Todică, Alexandra Morariu, Tudor Schimbischi, Alexandru Sima, Margareta Pentelescu, Paulina Pop, Alexandru Ciocnadi, Stela Varga, Iulia Gugu, Irina Stănuţă, Ramona Vulturar, Rozalia Ilyes, Elena Marinca, Bogdana Milea, Teodora Gavriluţ, Diana Hoţiu, Maria Duşa, Cristina Mureşan, Monica Iluţiu, Elisabeta Vişovan, Amalia Crişan, Silvia Dragoş, Barabas Despina, Daniel Cosma, Mihaela Bărbos, Rodica Petruş, Eduard Kadar, Raluca Ilieş, Adriana Buza, Teodora Mnerie, coordonaţi de către experţii Melinda Farkas, Fabian Arpad sau Duiliu Crişan.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
