Ce-i cu cele 82,7 milioane de euro?

În conferinţa de presă organizată la sediul Companiei de Apă Arieş (CAA) din Turda, directorul general al CAA spunea că "am reuşit să aducem 82,7 mil euro nerambursabili - din partea UE - în cadrul CUA", dar că încă nu e nimic definitivat.
Dacă pe 22 mai CAA a aprimit solicitarea de la minister, în aceeaşi zi a trimis-o, mai departe, către primăriile şi consiliile locale din cadrul CUA, cărora li s-a solicitat să îndeplinească condiţiile solicitate de Autoritatea de Management, anume emiterea de hotărâri ale consiliilor locale prin care se confirmă existenţa cofinanţării de 1% din valoarea proiectului.
Mai exact, din totatul sumei de 82,7 milioane de euro adusă în discuţie, de la Uniunea europeană vine un procent de 88,16%, Guvernul României participă cu 10,84% în timp ce 1% revine, ca participare financiară, în sarcina administraţiilor locale care fac parte din ADIA AVA şi care sunt, deci, deservite de operatorul CAA. Despre acest 1% este vorba, acesta cadee în sarcina consiliilor locale din CUA şi de adoptarea hotărârilor de consiliu local amintite depinde, de fapt, accesarea celor 82,7 de milioane de euro.
Problema este că totul trebuie să se întâmple într-un timp relativ scurt, adică - spunea Alexandru Sabău - limita este 29 mai 2013. "Există condiţii minimale care trebuie îndeplinite până pe 29 mai: semnarea listelor de investiţii de către operator (CAA - n.r.), ADI şi reprezentanţii locali ai autorităţilor publice locale (inclusiv emiterea HCL-urilor - n.r.)", preciza directorul general al CAA adăugând că dacă pe 29 mai 2013 aceste documente există, în prima decadă a lunii iunie, cel mai probabil chiar în prima săptămână din luna iunie, Compania de apă Arieş va semna, la minister, documentele necesare împreună cu ceilalţi doi operatori regionali care vor primi bani: operatorul regional din Teleorman şi operatorul regional din Vrancea.
Atrăgând atenţia ca aceşti bani - 82,7 milioane de euro - sunt singurii bani care mai intră în România în perioada de finanţare 2014-2020 - pentru că după 2020 ţările care au intrat în uniunea Europeană nu mai beneficiază de fonduri nerambursabile ci numai de cofinanţări de proiecte de succes - Alexandru Sabău asemăna acest moment cu prinderea unui ultim tren.
"Sunt convins că absolut nicio forţă politică din zonă nu are intenţia să piardă aceşti bani. Absolut niciuna! De ce? Pentru că asigură locuri de muncă, impozite, refacerea infrastructurii şi, în final, bunăstarea celor care trăiesc în Comunitatea Urbană Arieş", era de părere Alexandru Sabău continuând: "nu ştiu dacă există vreo scuză în acest moment pentru a nu face acest lucru, suntem convinşi că nici cei care urmăresc acest proces nu acceptă scuze. Suntem convinşi că politicul din zonă nu va rata această ocazie de a accesa şi acest grant, acest fond nerambursabil de 82,7 mil euro. Dacă ratăm ocazia asta nu ştiu dacă altă ocazie se va mai ivi".
Încercând să contextualizeze şi mai mult, directorul general al Companiei de Apă Arieş amintea de criza economică, de cât de dificil este să aduci investitori în zonă, a aduce 28,7 milioane de euro într-o comunitate în care au mai fost aduse alte 79 de milioane de euro este un lucru de remarcat, mai ales dacă se ţine seama de "actuala conjunctură economică, politică, din care Compania de Apă nu a fost exclusă".
Revenind la posibilul pas doi care ar putea începe cu îndeplinirea tuturor formalităţilor necesare - începând cu respectarea termenului de 29 mai - titlul masterplanului este "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi canal în regiunea Turda - Câmpia Turzii perioada 2014-2020" iar în acest pas doi se intenţionează cuprinderea tuturor localităţilor din Comunitatea Urbană Arieş, pe lângă Turda, Câmpia Turzii, Luna, Viişoara, Mihai Viteazul şi Sănduleşti fiind cuprinse încă şase comune: Tritenii de Jos, Ceanu Mare, Călăraşi, Petreştii de Jos, Ploscoş şi Ciurila.
Potrivit managerului de proiect, Traian Giurgiu, cota de participare de 1% a fiecărei din cele 12 comunităţi este, în cifre rotunde, următoarea: Turda 296.000 de euro, Câmpia Turzii 286.000 de euro, Viişoara 25.000 de euro, Mihai Viteazul 17.000 de euro, Sănduleşti 18.000 de euro, Luna 28.000 de euro, Tritenii de Jos 62.000 de euro, Ceanu Mare 36.000 de euro, Călăraşi şi Petreştii de Jos câte 13.000 de euro, Ploscoş 10.000 de euro şi Ciurila 18.000 de euro.
De asemenea, Traian giurgiu a dorit să lămurească şi o diferenţă între sumele vehiculate în diverse perioade. Dacă iniţial se vorbea de posibilitatea accesării a peste 66 milioane de euro iar acum se vorbeşte de o sumă de 82,7 milioane de auro, diferenţa de peste 16 milioane de euro se regăseşte în construirea unei staţii de tratare a apei din Arieş. mai exact, după multe insistenţe privind situaţia sursei Hăşdate, după multe inssistenţe, s-a aprobat cuprinderea în masterplan a staţiei de tratare a apei din Arieş pentru a se putea asigura, şi pe viitor, alimentarea cu apă, staţia urmând a fi construită fie la Mihai Viteazul, fie la Corneşti.
În ceea ce priveşte paşii de urmat, după semnarea documentelor la începutul lunii iunie, se dă drumul la licitaţie - "pe SEAP" - pentru studiul de fezabilitate şi asistenţa tehnică. În speranţa că studiul de fezabilitate este finalizat până la sfârşitul anului curent, acesta trebuie aprobat la Bruxelles, aprobare după care studiul de fezabilitate este în varianta finală, cu detalii privind inclusiv documentaţiile de atribuire, după care "se poate da drumul la licitaţii", reprezentanţii CAA mărturisind că se aşteaptă - la fel ca şi în primul pas - la contestaţii privind licitaţiile.
Pentru că în conferinţa de presă anterioară Alexandru Sabău aprecia că diferendele la nivelul AVA ar putea fi o piedică în calea accesării finanţării pentru pasul doi iar acum se vorbea de finanţare, managerul general al CAA a fost întrebat dacă nu cumva diferendele nu mai există. "Diferendele nu s-au rezolvat", spunea Alexandru Sabău adăugând că "nu există legitimitate nici pentru AVA1 (pe înţelesul tuturor AVA 1 ar fi AVA pedeliştilor - n.r.) nici pentru AVA 2 (pe înţelesul tuturor AVA 2 ar fi AVA useliştilor - n.r.). Există pentru cea care a fost (înainte de diferende - n.r.)", managerul general al CAA precizând: "contractul a fost semnat de ADI prin directorul executiv, Ludovic Moldvoy", acelaşi care este director şi în momentul de faţă. Iar cât priveşte neînţelegerile la nivelul AVA, conducerea CAA şi-a exprimat convingerea că "nu se va tranşa această luptă mai devreme de toamna anului 2013".
Precizând că numărul de locuri de muncă ce s-ar putea crea odată cu începerea celui de-al doilea pas, directorul CAA s-a arătat foarte convins: "Compania de Apă Arieş nu va face rabat de la strategia în care ne-am încadrat şi în care am reuşit să obţinem aceşti bani şi va face tot ce-i va sta în putinţă pentru a reuşi ca aceşti bani să fie folosiţi".
Revenind în zona metaforicului, Alexandru Sabău a adăugat: "E ultimul tren care trece prin gara numită CUA. Ne urcăm în el sau nu ne urcăm în el? CAA a făcut toate demersurile ca acest tren să oprească şi prin gara noastră. Sunt sigur că toate autorităţile locale au înţeles importanţa acestui moment şi o să treacă peste diferendele de natură politică sau peste orgoliile personale ale unora sau altora - care ştim că, la nivel politic, sunt foarte mari - şi vor face ceea ce este bine pentru comunitate", încheind cu "pe noi nu ne interesează aspectul politic al activităţii nostre. (...) Până în 29 mai să avem măsurile solicitate de către Guvernul României rezolvate. (...) Dacă nu, trenul nu stă în gară la nimeni! (...) Nu cred că factorul politic ratează această ocazie, adică nişte bani care îţi vin gratuit. Banii îi gestionează Guvernul României. Guvernul României, actualmente, are o coloratură USL, deci nu văd de ce s-ar împotrivi cineva la treaba aceasta".