Scurgerea apelor pluviale este o problemă la Turda şi nu e de ieri, de azi. Pentru a afla mai multe detalii în acest sens şi care sunt şansele de rezolvare a acestei probleme am stat de vorbă cu directorul Companiei de Apă Arieş Turda, Cristian Matei.
Totuşi, trebuie menţionat că la baza demersului nostru a stat un fapt cât se poate de concret, aşa cum se poate vedea şi în filmuleţul de mai jos:
Reporter: Domnule director, ce ne puteţi spune despre rezolvarea problemei scurgerii apelor pluviale la nivelul municipiului Turda?
Cristian Matei: Turda are nevoie de o reţea de ape pluviale care nu există.
Rep.: Dar aceasta nu a fost concepută iniţial?
C.M.: Pe partea dreaptă, cum mergi înspre Câmpia Turzii, există făcut câte ceva, dar pe partea stângă, nimic. Asta duce la faptul că apa pluvială ni se scurge în canale şi diluează materialul fecaloid care merge în staţia de epurare. Acolo, sigur, sunt nişte substanţe chimice care prelucrează materialul ăsta şi, dacă merge diluat, distorsionează şi analizele şi epurarea şi absolut tot. Şi, în plus, ca să nu mai vorbim de faptul că de pe creste, de pe dealuri, tot timpul vine apa pluvială şi datorită faptului că canalele pluviale sunt înfundate, cum avem cazul Romana, care e complet înfundată şi vine apa şi se duce până în parc, direct, şi distruge acolo şi asfaltul, şi acum, de când s-a făcut podul acesta nou ar trebui rezolvată problema.
Eu am avut mai multe intervenţii, chiar acolo la pod, am chemat reprezentanţi ai Primăriei, ai Domeniului Public, să stabilim o formulă să se contracteze decolmatarea acestor canale pluviale cu anumită firmă - poate fi CAA, poate fi Domeniul Public... Mai mult s-ar fi pretat la Domeniul Public, fiindcă aceste colmatări se produc pe Domeniul Public.
Am discutat, a rămas că se gândesc şi ei, la Primărie, partea tehnică. De-atunci încoace nu s-a rezolvt nimic şi în continuare aceste canale colmatate nu le gestionează nimeni, să le cureţe, să...
Rep.: Să înţeleg că sunt reţele separate de canalizare, în sensul în care este canalizarea pentru apă menajeră şi separat pentru pluvială?
C.M.: Păi ar trebui făcută o reţea separată, ca această apă pluvială să se deverseze direct în emisar, direct în Arieş. Sunt străzi unde era numai canal colector de apă pluvială, s-au înţepat în aceste canale cu apa menajeră şi ajunge apa în emisar. Acuma mai avem un singur punct unde mai ajunge. Când am venit eu aici erau cam 7 puncte, le-am eliminat, dar acum avem un punct care se deversează şi pentru asta vom plăti amenzi până vom reuşi să separăm canalul de pluvial.
Rep.: Lumea, foarte brut privind lucrurile, zice "canal" la modul general, aşa că, dacă plouă, apa curge în canal şi canalul trebuie să o preia... Dar se întâmplă să dea canalul pe dinafară dacă e ploaie abundentă, că nu face faţă... Însă toată apa asta pluvială merge în reţeaua de canalizare de apă menajeră...
C.M.: Având la îndemână numai reţeaua asta, apa se scurge în reţeaua de canalizare menajeră, neavând reţea separată de pluvială. Sigur, a se vedea şi pe Republicii, sunt rigole de scurgere, dar se scurg tot în canal, că nu există reţeaua de ape pluviale.
Acuma, avem o sumedenie de probleme, rămase şi de pe pasul I, foarte mulţi kilometri de canal care nu a fost reabilitat. Noi am prins acum, pe pasul II, absolut tot canalul şi la Turda şi la Câmpia Turzii şi în comunele în care avem canal.
Noi aveam un proiect estimat cam la 83 mil euro, dar în urma deplasării în teren a consultanţei, cu oamenii noştri, cu unitatea de implementare a proiectului şi cu partea tehnică s-a discutat cu fiecare primar şi resort tehnic de la fiecare primărie din arealul de deservire. A rezultat că toată lumea doreşte să aibă canalul făcut nou, ceea ce nu s-a făcut pe pasul I. Asta a ridicat costurile pentru proiectul european, pasul II, la circa 141 de milioane de euro.
Acuma, consultantul susţine, expertul european, Jaspers, care s-a deplasat aici, susţine, la rândul său investiţia la nivelul acesta, de 141 de mil. euro şi dacă reuşim să aducem aceşti bani, dacă este şi suportabil - că încă nu ştim cât este cota de cofinanţare a Companiei de Apă şi dacă este suportabil şi fezabil - atunci încercăm să luăm toţi banii, să rezolvăm problema canalizării 100%.
Iar problema unei reţele suplimentare de pluvial, asta în mod normal ar trebui să se facă un proiect de la Primăria Turda, separat, care să rezolve problema asta, că totul e pe domeniul public. Sigur că noi am discutat, aici, cu partea tehnică şi chiar cu consultantul pe pasul II, chiar cu expertul de la Jaspers şi a fost o discuţie amicală în care ne-a sugerat că putem şi noi face un proiect european, să-l promovăm şi să rezolvăm problema oraşului, numai că este greu să fiu eu care accesează acest proiect. Normal trebuie să îl acceseze Primăria, fiindcă în momentul în care Primăria este partener care accesează un proiect european are cam 98% fonduri nerambursabile. Dacă în fac eu, ca şi Companie de Apă, care e o societate comercială, atunci probabil că partea de nerambursabilitate este mult mai mică.
Rep.: Ziceaţi că erau vreo şapte puncte, iniţial, de ieşire în Arieş...
C.M.: Când am venit aici am găsit nişte amenzi neplătite, că amendează Apele Române, ei sunt forul care vin şi verifică. Deci ei se deplasează de la Mureş, sau de la Alba, prelevează nişte probe de apă, după care se duc şi fac analizele. Şi noi am pus la punct nişte probleme fiindcă ei veneau, prelevau şi plecau şi ne trimiteau procesul verbal cu amenda. Acum s-a reglementat: am făcut o procedură nouă în care noi trebuie să fim chemaţi când se prelevează probe, prelevăm şi noi, prelevează şi ei, facem trei probe: o probă noi, o probă ei şi o probă martor pe care o analizăm la Cluj.
Dar au fost nişte aspecte, în trecut, de exemplu în zona fostului ACR. Acolo era un canal care se scurgea direct în emisar, adică era şi apă cu care spălau maşinile acolo, erau tot felul de ape, inclusiv canal. Acolo s-a efectuat o lucrare de investiţii şi am eliminat scurgerile şi gura aia de scurgere a secat. Şi aşa, pas cu pas, în ăştia doi ani şi un pic, de când sunt aici, am reuşit să canalizăm, chiar dacă conţin şi ape de ploaie.
Rep.: Prin pasul doi al proiectului, dumneavoastră spuneaţi că vreţi să faceţi, cumva, curat prin zona de canalizare. Dacă acest proiect se va pune în practică şi lucrurile vor decurge aşa cum anticipaţi, cum se doreşte, şi conform proiectului - probabil până atunci nu se va demara un proiect de către Primăria Turda să rezolve apa pluvială - dar credeţi că o rezolvare a problemei canalizării ar putea atenua din problemele acestea gen canale ieşind în afară?
C.M.: E o chestiunde apreciere. Noi ce vrem, de fapt, să realizăm prin înlocuirea sută la sută a tuturor reţelelor de canal din Turda? În primul rând confortul populaţiei, apoi trama stradală, drumurile, fiindcă în momentul în care un canal se înfundă, el distruge şi asfaltul, lasă gropi, pământ şi trebuie să mergem să refacem, aşa, pompieristic, înlocuim o conductă ca să rezolvăm problema în punctul respectiv.
La deplasare în teren din cartierul Oprişani, un domn spunea că noi am înlocuit o porţiune de conductă, cu investiţia Companiei de Apă, ca să rezolvăm problema drumurilor. Şi s-a şi rezolvat.
Dar aşa noi suntem presaţi în fiecare zi cu astfel de situaţii, findcă sunt vechi canalele, noi le-am explicat, am instruit cetăţenii, le-am dat explicaţii ce se întâmplă, am prezentat şi poze. Conductele din trecut erau fie din azbociment, fie din metal sau din plumb, cele mai vechi. Cele cu plumb se colmatează foarte repede, cele de metal se găuresc, iar cele de azbociment, la ce mijloace de transport circulă astăzi, crapă. Şi atunci soluţia este polietilena, cu care am făcut şi refacere pe pasul I şi cu care vom face şi pe pasul II.
Sigur, au apărut acum materiale foarte sfisticate, sunt conducte din argilă, care sunt foarte puternice, la 186 kN se sparg, plus că sunt glazurate şi asigură o fluiditate mult mai mare. Sunt mult mai scumpe decât celelalte, dar încercăm să vedem - părţile care necesită asemenea conducte - încercăm să introducem şi din acelea.
Rep.: Bănuiesc, la fel cum e problema străzilor, în sensul în care drumurile din Turda nu au fost neapărat prevăzute, acum zeci de ani, pentru un trafic cum e acum, probabil cam asta este situaţia şi cu reţelele de apă din Turda. Probabil şi reţeaua - inclusiv cea de canalizare - a fost proiectată într-un anume fel. Vă gândiţi la o redimensionare a reţelei de canalizare cu, ştiu eu, conducte mai largi, cu debit mai mare, în funcţie de evoluţia oraşului?
C.M.: Sigur că da. Şi o redimensionare se va efectua şi la aducţiunea de apă. Deocamdată sunt nişte chestii vechi care nu ştiu cât au fost studiate sau n-au fost studiate. Sigur că Turda neavând apă o perioadă lungă, poate că acum s-au supradimensionat aceste conducte.
Mai nou sunt nişte reglementări şi eu nu mai am voie să mă duc cu conductele de apă sau canal în linie dreaptă şi să trec prin proprietăţile oamenilor. Eu acum am obligaţia, când voi face noile conducte, să urmez trama drumului, adică toate curburile drumului fiindcă nu am voie să lucrez pe domeniul privat. Eu, prin proiectul european, sunt obligat, din acest moment, să mă duc doar pe domeniul public. În masterplanul pe care l-a făcut consultantul deja sunt prinse toate aceste chestiuni, iar acum este important materialul din care se confecţionează aceste conducte.
Deci polietilena este un material garantat 100 de ani şi care face faţă cu succes.
Rep.: Şi să înţeleg că s-a optat pentru varianta asta?
C.M.: Da, polietilenă şi conductele din ceramică.
Referitor la redimensionare, este normal să se redimensioneze totul. Noi am creat un nou departament fiindcă în ultimii doi ani, datorită faptului că numai în 2014 s-au finalizat nouă module de proiect pe pasul I, s-a schimbat dinamica activităţii şi a trebuit reorganizat totul în spiritul în care noi trebuie să facem faţă cu succes, să ne modernizăm în tot ceea ce facem. Şi am creat un nou departament aici care se ocupă cu partea de GIS, hărţi şi absolut tot. Au început treaba, sunt cinci băieţi tineri - topometrişti, ingineri electronişti - şi ei vor fi legaţi şi de partea de SCADA (de urmărire operativă a tuturor defectelor), dar ce au început, o chestie foarte bună, deja în două localităţi din arealul nostru de deservire, este realizat în totalitate subteranul.
Deci ştim exact ce conducte sunt în subteran, ce dimensiune, ce lungimi şi absolut tot. Şi asta vom face până vom termina inclusiv Turda şi Câmpia Turzii. Şi atunci, normal că în momentul în care ai hărţi - că noi n-am găsit aici nicio hartă, or fi fost, n-or fi fost, nu ştim, chestia-i că n-am găsit - şi acum se lucrează, cu mijloace moderne, aţi văzut că avem şi autolaboratoare care circulă prin conducte, deci avem toată logistica necesară pentru a rezolva problema asta şi atunci va fi foarte uşor să putem dispune dimensionarea conductelor care vor fi.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
