Cetatenii din cartierul Sarat si-au expus nemultumirile in fata primarului Hanga

Problemele ridicate de cetăţeni au fost diverse şi sunt deja cunoscute, ele fiind, de fapt, subiectul principal al întânirii care a avut loc în luna mai.

Începând cu lipsa unei farmacii în cartier şi continuând cu starea drumurilor, cu spargerile de locuinţe, cu lipsa camerelor de supraveghere, cu probleme legate de reţeaua de apă şi canalizare, cu fluctuaţiile de curent electric, cu poluarea fonică produsă de avioane, multe alte nemulţumiri au fost expuse, pe rând, în cadrul întâlnirii care a avut loc la Palatul Cultural "Ionel Floaşiu" pe 16 iunie cu începere de la orele 11.00.

Referitor la camerele de supraveghere primarul Radu Hanga a explicat că în urmă cu un an s-au montat, la nivelul municipiului, un număr de 16 camere de supraveghere, dar că, ulterior, s-a constatat atât că mai e nevoie de camere dar şi că trebuie îmbunătăţită dotarea (servere, spaţii de stocare, camere mai performante etc.), astfel că s-a discutat această problemă cu şeful
Poliţiei Câmpia Turzii, ajungându-se la concluzia că ar fi nevoie de încă 100.000 de lei în acest sens, asta după ce investiţia iniţială fusese de 130.000 de lei.

"Achiziţia este una cu plata la termen şi eşalonat, plată în 3 etape, şi până în luna decembrie a acestui an vom avea cele 11 camere de luat vederi", spunea Radu Hanga adăugând că zonele în care va avea loc amplasarea acestor camere va fi decisă de reprezentanţi ai Poliţiei, care cunosc mai bine zonele vulnerabile.

Pe de altă parte, primarul Câmpiei Turzii considera că nici nu este normal ca permanent pe străzile municipiului să fie patrule peste patrule ca într-un oraş asediat, ci mai degrabă că poliţia trebuie să aibă o prezenţă discretă, să fie acolo unde este nevoie, dar şi că o societate funcţionează mai degrabă pe moralitate, pe bun simţ, iar poliţia trebuie să intervină acolo unde moralitatea lipseşte, cu scopul de a reprima cazurile grave de lipsă a acestei moralităţi. Această din urmă idee a fost împărtăşită şi de unul din cetăţenii prezenţi la întâlnire care povestea cum stăteau lucrurile cu mult timp în urmă.

Părculeţul din capătul străzii Gh. Lazăr pare să fie, în opinia cetăţenilor, un punct vulnerabil în contextul în care nu de puţine ori aolo se adună "derbedei", vin cu maşinile noaptea, fac scandal şi deranjează cetăţenii. Problema a fost luată la cunoştinţă iar una din soluţiile propuse de cetăţeni era ca în câteva rânduri poliţia să fie prezentă în zonă, fapt care, sunt de părere cetăţenii, ar duce la întreruperea obiceiului acelor "derbedei".

Unul dintre cetăţenii mai vehemenţi - Radu Goia, cel care s-a făcut remarcat şi la întâlnirea care a avut loc cu o lună în urmă - chiar făcea o comparaţie între situaţia din prezent şi cea existentă în urmă cu câţiva ani: "Acum 5 ani mergea fabrica şi ţiganii puteau să fure fier vechi din vagoane, acuma li s-a tăiat macaroana şi fură de la noi din case", spunea Radu Goia întărind, în opinia sa, necesitatea camerelor de supraveghere, dar şi aducând în discuţie creşterea infracţionalităţii din zonă, infracţionalitate care a crescut, susţin cetăţenii, odată cu mutarea cantinei de ajutor social la ei în cartier.

Strâns legat de acest aspect a fost şi "calitatea" celor care beneficiază de hrană prin cantina de ajutor social. "Să veniţi să vedeţi, dom' primar, cum vin cu maşinile, cu taxiurile, oameni buni de lucru care primesc mâncare... De ce le dăm de mâncare la oamenii ăia care ar putea munci?".

Precizând că hrana se acordă unor persoane în baza unor documente pe care acestea le prezintă şi listele cu persoanele sunt întocmite în funcţie de nişte criterii, primarul Câmpiei Turzii s-a referit şi la povestea cu cantina explicând că în urmă cu câţiva ani cantina din cartier oferea hrană într-un program derulat pe fonduri europene, pentru rromi. Odată cu terminarea programului, primarul, considerând că flămând poţi fi indiferent de etnie, ar fi optat să se ofere ajutor tuturor care demonstrau că au nevoie în acest sens.

Mutarea cantinei în cartier s-a datorat discuţiilor existente cu reprezentanţi ai firmei Jolidon care ar fi dorit să deschidă o secţie de confecţii textile la Câmpia Turzii, moment în care s-a pus problema unui spaţiu, ulterior convenindu-se asupra spaţiului de la liceul industrial.

Cantina s-a mutat, însă Jolidon nu şi-a continuat intenţia. Consilierul Francisc Deak chiar susţinea că nu s-au înscris persoane care să muncească în viitoarea posibilă secţie a Jolidon.

La momentul de faţă, primarul a explicat că se are în vedere renunţarea la gătit pentru persoanele nevoiaşe şi se optează pentru varianta de catering. Ideea a fost lansată, doar că deocamdată nu a venit nimeni cu o ofertă concretă. Când o astfel de ofertă va exista şi când va fi şi un contract de delegare a acestui serviciu - spunea Radu Hanga - se va renunţa la gătit, iar distribuţia alimentelor se va face tot de la liceul industrial.

O altă problemă ridicată de unul dintre cetăţenii prezenţi a fost cea a structurii clasei de elevi în care învaţă fiica sa. "Fiica mea e într-o clasă în care din 25 de copii doar 7 sunt români, restul sunt rromi veniţi în şcoala din Şarât de la 110 sau din colonie", era nemulţumit cetăţeanul accentuând că structura clasei nu reprezintă structura etnică a copiilor din cartier, astfel cetăţeanul dând de înţeles şi că, din anumite motive, la şcoala din cartierul Şarât se aglomerează copiii romi chiar dacă sunt mai departe de locuinţele lor şi chiar dacă ar fi avut alte posibilităţi să urmeze cursuri la şcolilor care sunt în zonele în care ei locuiesc.

Deşi primarul Câmpiei Turzii i-a dat de înţeles cetăţeanului că are un discurs rasist, vorbitorul nu era de aceeaşi părere şi susţinea că el doar prezintă o realitate, nişte fapte concrete, reale.

Interesant este însă, altceva ce a spus cetăţeanul: "Am întrebat la «Pavel Dan» de ce toţi copiii sunt aduşi aici şi mi-a sus «N-am voie să vă zic, dar dacă dacă fetiţa e bună şi învaţă, aduceţi-o la noi»".

"Problema populării şcolii n-o cunosc" spunea Radu Hanga menţionând că administraţia locală investeşte în acest an cam 8,5 milioane de lei în dotarea şcolii din cartierul Şarât dar şi precizând că "nu e în atribuţiile primarului să repartizeze copiii în şcoli".

Despre asfaltarea făcută pe strada Simion Bărnuţiu din acelaşi cartier vorbea un alt cetăţean nemulţumit: "Nu ştiu cum îs montate rigolele şi cum îi turnat asfaltul, că nu curge apa în ele. De când e asfaltat trebuie să dăm apa cu mătura în rigole", cetăţeanul amintind şi de o discuţie cu muncitorii în acest sens: "le-am spus personal că se vede la ochi că nu are pantă asfaltul să fugă apa în rigole şi ne-a spus că nu ne interesează pe noi, că înclinarea îi dată cu aparatură".

Dacă în zona părculeţului de pe strada Zaharia Stancu s-a turnat bitum direct pe pământ fără să fie pusă piatră care să fie apoi tasată şi acum creşte iarba prin bitum, presiunea la apă în cartier şi existenţa unei singure vane au fost alte probeleme ridicate de cetăţeni.

Prezent la întâlnire în calitate de director al sucursalei din Câmpia Turzii a CAA, Gheorghe Rece a explicat că instituţia pe care o reprezintă a accesat pasul doi pentru proiectul de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi apă uzată şi că în anul următor aceste reţele vor fi înlocuite şi chiar vor fi montate patru sau cinci vane în cartier pentru ca atunci când sunt avarii în reţea să fie oprită apa doar în zona unde este problema, nu în tot cartierul, ca şi până acum.

Precizând că în cartier nu există transport în comun şi că elevii nu beneficiază de transport şcolar, cetăţenii consideră că a plăti impozit ca pentru zona întâi de impozitare este prea mult. În afară de poluarea fonică produsă de avioane, mizeria lăsată de animale pe strada Nichita Stănescu sau viteza "supersonică" cu care circulă unii motociclişti pe strada Traian (problemă care s-ar putea rezolva, consideră cetăţenii, prin montarea unui indicator de rediucere a vitezei) reprezintă alte probleme scoase în evidenţă de cetăţenii prezenţi la întâlnire.

Spunând că "din banii pe care îi colectăm din impozite nu putem afce un oraş nou peste noapte" dar şi că "cel mult pot pune un indicator cu accesul interzis cu animale, dar nu pot pune un poliţist în zonă că doar-doar apare cineva cu vaca", primarul Câmpiei Turzii încerca să le dea de înţeles ce se poate şi ce nu se poate face sau cât stă în atribuţiile primarului în acest sens.

Nu în ultimul rând, Dorel Todea (preşedinte al societăţii culturale "Avram Iancu" din Câmpia Turzii şi locuitor al cartierului Şarât) a adus în discuţie două probleme "eterne" ale respectivului cartier: pasajul pietonal de traversare a căii ferate şi lipsa unei farmacii în cartier.

În legătură cu amenajarea unei treceri pietonale la nivel cu calea ferată, Mirela Iurean (şef Serviciu Investiţii în cadrul Primăriei Câmpia Turzii) a explicat: "În urma solicitării noastre au fost prinse de către CFR proiectarea şi execuţia acestei lucrări. Demarată la finele anului trecut, proiectarea a fost finalizată, indicatorii au aprobaţi şi costul estimativ ar fi 580.000 plus TVA, doar că mai au nevoie de un aviz de la Regionala CFR Bucureşti", primarul Radu Hanga adăugând: "acolo e o zonă a CFR, noi nu avem voie să ne băgăm acolo, ei execută lucrarea. Proiectul e făcut, urmează să fie asigurate fondurile pentru lucrare".

În legătură cu lipsa unei farmacii în cartier - deşi, aşa cum s-a susţinut de mai multe ori, numărul de farmacii din Câmpia Turzii ar da de înţeles că municipiul ar avea 50.000 de locuitori, fapt care nu este nici pe departe adevărat - Radu Hanga a încercat să prezinte propriul punct de vedere asupra situaţiei: "Farmaciile sunt afaceri private. Nu putem obliga pe cineva să facă o farmacie într-o zonă dacă nu vrea. Singurul lucru pe care putem să îl facem este să ţinem deschis sâmbăta mai mult şi duminica până pe la amiază... De obicei omul care are o problemă merge la medic, de unde iese cu reţeta să îşi cumpere leacurile. O farmacie pe Şarât fără un cabinet medical va vinde medicamente mai puţine, nu poate plăti om, lumină, căldură etc. Ce pot eu să fac? Eventual pot să-i reclam că-s prea mulţi. Asta înseamnă că jumate din farmacii se închid şi apoi toată lumea vine pe mine că am închis farmaciile din Câmpia Turzii. Luaţi dumneavoastră pe cineva care are farmacie şi sugeraţi-i că poate face avere cu o farmacie pe Şarât şi dacă el e convins că face vânzări pe Şarât, le face" spunea primarul Câmpiei Turzii explicând că eliberarea unei autorizaţii pentru deschiderea unei farmacii, atunci când acest lucru s-a întâmplat, nu poate obliga investitorul să facă o farmacie într-o anume locaţie şi că totul depinde de vânzări, Radu Hanga adăugând: "problema nu e aprobarea, problema e că nu merge nimeni să facă farmacie acolo".

Discuţiile au fost cu intervenţii, replici şi puncte de vedere atât de o parte cât şi de cealaltă.

Întâlnirea, însă, a fostorganizată de către BCC (Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni) Câmpia Turzii, organizat pe lângă APC (Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor) Câmpia Turzii şi principalul scop al acesteia era participarea activă a cetăţenilor la identificarea problemelor comunităţii, la găsirea de posibile soluţii pentru identificarea acestora şi la propunerea acestor soluţii spre cei care au atribuţii în a le pune în practică.

Dincolo de a fi doar un exerciţiu de implicare a cetăţenilor şi interacţionarea acestora cu autorităţile locale, întâlnirea viza inclusiv dreptul la informare al cetăţenilor.