Diferenţele între limba română şi limba engleză sunt notabile. Problema este când acestea dau bătăi de cap consilierilor locali, cum ar fi cei de la Câmpia Turzii. Apărut pe ordinea de zi a şedinţei forului deliberativ local ca proiectul "Wooden Church Park", acesta a creat oareşce dispute uşoare în plenul şedinţei forului deliberativ local.
Unul din proiectele aflate pe ordinea de zi a celei mai recente şedinţe a Consiliulu Local Câmpia Turzii a fost şi cel privind aprobarea studiului de fezabilitate a şi a indicatorilor tehnico-economici pentru investiţia ansamblul "Wooden Church Park".
La un proiect la care finanţarea investiţiei se va face din fondurile bugetului local şi "din alte fonduri constituite conform legii, conform Listelor de investiţii aprobate conform legii", indicatorii tehnico-economici arată că valoarea totală a investiţiilor (la preţuri aferente lunii mai 2015 şi cu un curs euro/leu de 4,4594) este de 473.334 de lei, din care 339.433 reprezintă "construcţii montaj", de reţinut fiind că valorile prezentate nu includ TVA.
Necesitatea unui astfel de ansamblu la Câmpia Turzii a fost explicată în expunerea de motive unde se precizează că investiţia "constă în amenajarea unei zone de 2.500 mp care va servi ca şi infrastructură pentru amplasarea Bisericii de lemn Ghiris Arieş, obiectiv datat de la 1750, şi pentru amplasarea unui foişor pentru oficierea casătoriilor pe timp de vară".
În aceeaşi expunere de motive se arată şi că investiţia este "în deplina concordanta cu obiectivele strategiei de regenerare culturală a comunităţii din Câmpia Turzii", strategie care, prezentată pe site-ul www.campiaturzii.ro ar fi dus la concluzii precum nevoia de relansare culturală a municipiului Câmpia Turzii.
O astfel de strategie s-ar putea realiza - se susţine de către iniţiatorii ei - pe mai multe axe principale, una dintre acestea fiind "axa culturala a mediului construit şi natural care poate fi implementată respectând urmatoarele deziderate: valorificarea istoriei exprimată în obiective de patrimoniu, creşterea actractivităţii oraşului, cultura locului, înţelegerea regulamentului de urbanism ca instrument de creştere a valorii proprietăţii, valorificarea naturii în oraş, a împrejurimilor naturale şi a peisajului".
La discuţiile pe marginea proiectului, însă, consilierul PNL (fost PNL) Ioan Varodi dorea să ştie de ce s-a optat pentru o denumire în limba engleză mai ales că putea să sune mai bine în limba română şi toată lumea înţelegea despre ce e vorba. Necoia de cunoaştere a lui Ioan Varodi a primit şi un răspuns de la consilierul (PSD) Gheorghe Rece: "din câte ni s-a prezentat la comisie s-a ales un nume în limba engleză deoarece se doreşte includerea în patrimoniul unesco al acestui ansamblu şi dă o altă greutate denumirea în engleză".
Deja bulgărele era pornit: de ce engleză şi nu română, sau invers. Consilierii aveau, deci, ce mesteca. "Am fost împreună şi în alte localităţi care fac parte din patrimoniul UNESCO şi au denumirea în limba maternă, în română" a replicat imediat Ioan Varodi în timp ce o voce de fundal din sala de şedinţe avea o reacţie gen: "Delta dunării nu e în UNESCO şi are denumirea în limba română?".
Ba chiar primarul Radu Hanga a intervenit precizând că "am discutat şi eu cu domnul Pop (n.r.: administratorul public Petre Pop) dacă nu era mai bine să fie o denumire românească pentru că e un monument istoric românesc, e plasat pe teritoriul românesc... A fost şi argumentul că vrem să-l introducem în patrimoniul UNESCO, să intre în circulaţie, dar, până la urmă nimic nu-i bătut în cuie şi, pe parcursul timpului se poate modifica şi reveni la o denumire mai neaoşă".
Ansamblul, aşa cum era el definit, conţine atât vechea biserică de lemn cât şi un foişor de căsătorii. Unul dintre cei mai aprigi susţinători ai înfiinţării unui astfel de foişor a fost consilierul PC Alin Sălăjan care, odată cu apariţia unui astfel de proiect de hotărâre a simţit nevoia să precizeze: "la cât lobby am făcut pentru acest proiect, aştept o invitaţie din partea domnului primar când se va tăia panglica şi cu cea mai mare plăcere voi fi prezent".
Dacă într-adevăr un pas important pe care consilierul de la Câmpia Turzii se pregătea să îl facă în viaţa personală chiar depindea sau nu de existenţa unui foişor de căsătorii nu avem de unde să ştim cu adevărat. Cert este, însă, că, având o perspectivă clară asupra existenţei unui astfel de foişor, Alin Sălăjan nu a pierdut ocazia unui anunţ "bombă": "de azi înainte mă gândesc foarte serios să îmi cer iubita în căsătorie", anunţ răsplătit cu aplauze de către cei prezenţi şi cu o glumă de către primarul Radu Hanga: "mă bucur de necazul altuia".
Dincolo de anunţul făcut, însă, consilierul PC a chiar făcut pasul şi cererea a fost adresată, aşa cum face un cavaler, îngenunchind.
Revenind la forul deliberativ local al Câmpiei Turzii, nevoia unei intervenţii a fost simţită şi de către consilierul PNL (fost PD-L) Cristian Haiduc, care s-a declarat mândru că este coleg (sau chiar contemporan? - am glumit...) cu un consilier "a cărui idee extraordinară cu foişorul de căsătorii va ajunge în patrimoniul UNESCO".
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
