Sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" din Câmpia Turzii a găzduit ieri, 22 iulie, conferinţa de încheiere a proiectului derulat de administraţia locală a municipiului, "Şomerii din Câmpia Turzii spre o nouă meserie".
Observând că la eveniment erau mai degrabă reprezentanţi ai administraţiei locale, ai partenerului din proiect şi "pe beneficiari (n.r.: şomeri) nu-i prea văd", primarul Câmpiei Turzii menţiona: "Proiectul la a cărui încheiere asistăm acum nu a fost un proiect de main stream, de direcţie principală, ci un proiect pe care l-am accesat aproape întâmplător, neplanificat, necăutat, dar apărând această oportunitate, am profitat de ea".
Înainte de asta, însă, Radu Hanga preciza cum, odată la 50 de ani, s-ar produce o ruptură în evoluţia socială, 50 de ani reprezentând cam două generaţii: "O generaţie constată o situaţie intolerabilă şi se zbate s-o schimbe, iar generaţia a doua, beneficiară, nu ştie prin ce-a trecut generaţia întâi şi distruge ce-a făcut generaţia anterioară".
Observând că în proximitatea temporală a acestor cicluri s-au produs şi coflagraţii - "au fost şi războaie, unul prin 1941, altul prin 1940 şi ceva, iar acum se aud tunurile la frontierele noastre" - primarul Câmpiei Turzii oferea audienţei exemple în care societăţile, comunităţile, sunt puse în contexte limită: "există nişte legităţi interne şi n-are niciun rost să te lamentezi. Trebuie să le iei aşa cum sunt, să găseşti soluţii, pentru că va trebui să găseşti soluţii, ori vrei, ori nu vrei. Ori găseşti soluţii, ori mori".
Într-un context similar (dar păstrând proporţiile) Radu Hanga a precizat că administraţia de la Câmpia Turzii a decis să adopte o soluţie - "am ales să supravieţuim" - exemple privind "supravieţuirea" pe care le-a oferit edilul de la Câmpia Turzii fiind: "Am făcut un parc industrial împotriva multora care ziceau că aşa şi pe dincolo, am făcut tot felul de lucrări prin oraş, am acordat atenţie activităţilor culturale privindu-le ca pe un suport moral. Ce te scoate din impas? Crezul, moralul bun, voinţa de-a răzbi. cine se plânge nu răzbeşte".
Revenind la proiectul a cărui încheiere oficială prilejuia evenimentul în cadrul căruia primarul vorbea, Radu Hanga spunea că e un proiect bun, un proiect care a pregătit oameni pentru meserii de căutare, proiect în cadrul căruia "au fost calificaţi nişte oameni, o bună parte s-au angajat, fie în profesia în care au fost pregătiţi, fie în altele, dar şi-au dobândit o educaţie şi, cel mai important, au câştigat încredere în propriile lor puteri şi în capacitatea lor de-a răzbi".
"E prematur să evaluăm rezultatele acestui proiect. de exemplu sudura este o meserie care se învaţă lucrând, dezvoltând nişte dexterităţi. Fără cui şi fără sudură nu există civilizaţie", mai spunea Radu Hanga carem ,ulţumind colegilor din primărie pentru munca depusă - o muncă mai gra decât pare la prima vedere - a mai făcut ulterior şi referiri la mentalităţi, la modul în care înţelege felul de a fi o comunitate, o naţiune învăţată cu "merge şi-aşa", în discrepanţă cu evoluţia pragmatică spre mentalităţi de tipul "time is money", unde totul contează, unde nu "merge şi-aşa" şi unde acurateţea şi corectitudinea sunt la ordinea zilei, discrepanţă care trebuie corectată tocmai în vederea "supravieţuirii".
Echipa de proiect
