"Si noi avem dreptul la munca" - un proiect pentru 900 de beneficiari

Mai exact, grupul ţintă este format din 900 de persoane (800 de persoane de etnie rromă şi 100 de persoane cu dizabilităţi), durata proiectului fiind de 18 luni (în perioada aprilie 2014 - octombrie 2015), implementarea vizând regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia şi Nord-Vest.
În proiectul care are ca obiectiv principal "îmbunătăţirea integrării grupurilor vulnerabile şi eliminarea barierelor cu care aceste grupuri se confruntă în încercarea lor de a obţine un loc de muncă şi de a se integra în societate", cele 900 de persoane aparţinând categoriilor amintite mai sus pot beneficia de cursuri de calificare în meserii precum florar decorator, parchetar, lucrător poligraf, lucrător în tâmplărie, lucrător în tricotaje - confecţii, lucrător în alimentaţie, lucrător în comerţ, cameristă, brancardier, operator introducere, validare şi prelucrare date, la finalul cursurilor - după un examen - beneficiarii obţinând, ulterior absolvirii, o diplomă de calificare profesională cu antetul Ministerului Muncii şi al Ministerului Educaţiei, diplomă recunoscută la nivelul Uniunii Europene, beneficiarii obţinând şi un sprijin financiar în valoare de 500 - 650 de lei de persoană.
Cu o valoare totală eligibilă de 8.372.058 lei, proiectul "prevede înfiinţarea, dezvoltarea şi susţinerea a 3 centre de incluziune socială în care se vor desfăşura activităţi de asistenţă socială şi orientare profesională pentru grupurile vulnerabile". În cadrul aceluiaşi proiect se organizează şi programe de formare profesională în meseria de "consilier vocaţional" pentru angajaţii instituţiilor sau organizaţiilor implicate în sprijinirea acestor grupuri.
În calitate de coordonator de proiect, Bogdan Bobic a făcut o prezentare succintă a proiectului mulţumind tuturor celor prezenţi adăugând, cu referire la parcursul proiectului: "vom organiza grupuri de discuţii şi grupuri de sprijin unde avem ca target (ţintă - n.r.) 240 de participanţi, ateliere de dezvoltare şi cunoaştere personală unde vor fi 360 de participanţi", bobic exprimându-şi speranţa că finalitatea acestor cursuri să fie, măcar pentru o parte semnificativă din persoanele care le vor urma, şansa realîă pentru un nou loc de muncă.
Cu referire la ACAR, Bogdan Bobic spunea: "suntem un grup de tineri care credem că se poate. (...) Credem că se poate face ceva doar prin muncă şi prin implicare".
La rândul său, reprezentând persoanele cu dizabilităţi (nevăzătorii, în acest caz), Leontina Boncea (director Asociaţia Nevăzătorilor din România, filiala Cluj) spunea că din 2.700 de nevăzători la nivelul judeţului Cluj, 600 se află în Turda şi satele afiliate Turzii, din cei 600 doar 1% (adică) 6 persoane fiind încadrate. Mai mult, Leontina Boncea atrăgea atenţia că deşi au existat mult mai multe persoane nevîăzătoare angajate, au fost situaţii în care acestea au fost disponibilizate, în locurile ocupate de aceştia fiind angajate persoane valide. În plus, în ceea ce priveşte proiectul "Şi noi avem dreptul la muncă" Leontina boncea spunea că printre nevăzători sunt persoane care lucrează cu computerul şi ar putea beneficia de calificări şi posturi precum operator de date.
Reprezentând, însă, Institutul pentru Studierea problemelor Minorităţilor Naţionale, Ion Lăcătuş-Crăciun - la rândul său etnic rrom - a preferat să se refere la etnia rromă din mai multe perspective. Una dintre aceste perspective a fost cea referitoare la modul în care sunt văzute comunităţile de rromi. "De multe ori operăm cu prejudecăţi, cu judecăţi de valoare stereotipice", spunea Ion Lăcătuş aducând în prim plan atitudini precum excluziune, pierderea identităţii şi sărăcia. De asemenea, Lăcătuş consideră că nu se poate ca problema rromilor să fie privită afară din context, anume că trebuie înţeles care este cultura rromilor, educaţia rromilor sau spiritualitatea rromilor.
Pe lângă aprecierile lui Ion Lăcătuş, Alexandru Zugrav - coordonator de proiect în cadrul Forum Group - a preferat să atragă atenţia şi asupra complementarităţii şi continuităţii. folosindu-se de exemple concrete date de deplasările în teren, în comunităţi de rromi, Zugrav s-a referit la situaţiile în care un număr mic de etnici rromi au, de exemplu, 8 sau 10 clase când într-un proiect ar fi nevoie de o astfel de condiţie, astfel că aici trebuie avute în vedere alte proiecte precum "a doua şansă" care vin, pe componenta complementarităţii, Zugrav amintind aici şi de necesitatea impli8cării altor actori precum administraţiile locale sau alţi actori reprezentanţi ai societăţii civile.
Despre rromi, însă, a vorbit şi Ioan Cosma - prezent la lansarea proiectului în calitate de reprezentant al ALOFM (Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă) - acesta atrăgând atenţia asupra faptului că este mai greu de lucrat cu rromii, asta cu atât mai mult cu cât şi existenţa unei evidenţe concrete a persoanelor de etnie rromă este de multe ori deficitară, ca să nu mai vorbim aici şi de lipsa de educaţie a unei mari ponderi de etnici rromi.
La lansarea proiectului a fost prezent şi Cristian Hetea, reprezentantul biroului pentru regiunea nord-vest a Agenţiei Naţionale pentru Rromi care considera că "trebuie să depăşim aceste stereotipuri şi să producem în societatea majoritară acea schimbare pe care o aşteptăm de ani de zile", Hetea adăugând că fără acea schimbare, fără separatism, nu se poate progresa, abordarea trebuind să fie una constructivă, proactivă, însuşi proiectul de la Turda venind să pună o cărămidă la lungul proces de integrare a unui segment de populaţie care, istoric, a fost defavorizat.
Dacă Teodor Droga, prim vicepreşedinte al filialei turdene a Partidei Rromilor Pro Europa nu a pierdut ocazia să aducă în discuţie situaţia dificilă în care se află rromii la Turda precizând totodată că realitatea din teren este cu totul alta decât cea care se crede că ar fi şi că rromii trebuie să ştie clar ce fel de categorii pot fi acceptate în proiect pentru a nu fi induşi în eroare, Oana Matei, coordonator în cadrul proiectului WORK call în care Salina Turda este partener a atras atenţia că are experienţa deplasării în teren în comunităţile de rromi şi că s-ar putea ca unele lucruri să stea uşor diferit de ceea ce se crede, intenţia fiind - şi în cadrul proiectului WORK call - ca lucrurile să se defăşoare cât se poate de corect şi ambele părţi implicate (atât cei din echipa care implementează proiectul cât şi cei care pot fi beneficiari ai proiectului) să pornească de la o realitate concretă, Oana Matei adăugând: "condiţiile la care sunt expuşi colegii mei când merg pe teren în comunitatea rromă nu sunt cele mai bune".
Din perspectiva unei persoane care s-a regăsit în poziţia de a lucra cu elevi din comunitatea rromă, Marioara Piper - director al colegiului "Dr. Ioan Raţiu" - spunea că problema cea mai mare este cu copiii rromi care absentează, însă cei care urmează cursurile chiar la clasa a doua, ştiu să scrie şi să citească.
O notă oarecum distinctă a făcut reprezentantul asociaţiei persoanelor cu dizabilităţi "Oameni pentru oameni". Menţionând că a urmat el însuşi cursuri de formare - este vorba de cursuri de peisagistică - alături de alţi colegi de asociaţie, nu este o persoană care să lucreze în domeniul în care a obţinut calificare şi nici nu ştia ca vreunul dintre colegii care au aurmat aceleaşi cursuri să lucreze în domeniu.
"Nu vreau să pierd prilejul de a vă mulţumi pentru că sunteţi azi aici", spunea, în finalul întâlnirii, Cristian Matei, director al Companiei de Apă Arieş. De asemnea, Cristian Matei s-a referit la importanţa tinerilor în derularea acestui tip de proiecte, tinerii fiind adaptabili şi dispuşi a se implica în anumite meserii precum coordonatori de proiect. Chiar mai mult, referindu-se la o creştere a absorbţiei fondurilor europene în ultima perioadă, Cristian Matei considera că e foarte bine că astfel de proiecte pe fonduri europene se derulează la Turda în contextul în care România contribuie financiar la bugetul Uniunii Europene, astfel că e foarte bine că fondurile europene sunt atrase spre România, care merită să beneficieze de aceste sume şi, deci să facă ceva pentru comunitate cu aceste fonduri. "Aţi dat dovadă de aspect civic şi trebuie toţi să punem umărul să-i ajutăm pe aceşti oameni care doresc să aduncă aceste fonduri europene", mai spunea Matei în alocuţiunea sa adăugând: "sunt mulţi tineri în Turda, mulţi pot să înceapă să facă aceste lucruri cu concursul tuturor celor care doresc şi, din nou, vreau să apreciez că sunt aici reprezentanţi ai societăţii civile şi nu-mi rămâne decât să vă urez succes în ceea ce faceţi".