Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

13
Tue, Apr
272 New Articles

Rromii din Campia Turzii nu se pot dezbara de "noua ce ne dati?"

Social
Typography

E deja arhicunoscut că etnicii rromi fac parte dintr-o comunitate care are probleme, la fel cum e deja arhicunoscut că etnicii rromi mereu se plâng câte probleme au şi cum pe ei nu-i ajută nimeni.

La întâlnirea care a avut loc pe 17 aprilie la Câmpia Turzii, întâlnire prin care rromii de la ACDR (Alianţa Creştin Democrată a Rromilor) au dorit să marcheze - cu o săptămână şi două zile întârziere - Ziua Internaţională a Rromilor, s-a întâmplat un lucru, zicem noi, extraordinar, un lucru care face din nou dovada unei mentalităţi existente în însăşi rădăcinile principiilor de raportare a etnicilor rromi la un mod de conduită socială, conduită ale cărei slăbiciuni le învelesc mereu şi mereu în plapuma - ponosită deja - a veşnic uzitatei legislaţii europene.

Pentru că, la un moment dat, liderul ACDR Câmpia Turzii - Gligor Dandoci - amintea că sunt etnici care nu beneficiază de ajutor social pentru că nu au dările plătite la stat şi dacă nu au niciun venit nu au cum să îşi plătească dările la stat, Tamara Vasinc, şeful Serviciului Public Local de Asistenţă Socială de la Câmpia Turzii, a venit cu o idee.

Practicând un excelent joc la off-side, Tamara Vasinc l-a pus pe Gligor Dandoci într-o situaţie în care, vorba aceea, nici n-a ştiut ce l-a lovit... şi din ce direcţie...

Ca "studiu de caz", când Gligor Dandoci întreba "De ce nu poate oamenii aceştia să beneficieze de ajutorul social, ce le trebuie?", Tamara Vasinc a răspuns: "Ajutorul social se acordă doar dacă nu există datorii către bugetul statului". Jubilând, Gligor Dandoci a reacţionat: "Aici am vrut să v-aduc!" şi, în timp ce Tamara Vasinc spunea că aici e vorba despre responsabilitatea socială, Gligor Dandoci şi-a continuat jubilarea alunecând, uşor, pe o altă pantă, aia veche şi arhicunoscută: "Aicea-i întrebarea: ce facem cu familia respectivă? Bun, ne-am întâlnit aici, e ziua rromilor, vorbim de ce frumoşi suntem noi şi plecăm de aici că toate-s OK. Nu! Vreau să discutăm ce am putea face pe viitor ca să rezolvăm aceste lucruri. Dumneavoastră (n.r.: primar, viceprimar, consilieri locali) sunteţi oamenii care hotărâţi soarta oamenilor din Câmpia Turzii, sunteţi mini-parlamentul Câmpiei Turzii. Cum credeţi că am putea face ca să rezolvăm? Noi ne-am integrat ca rromi în societate. Dar suntem în urmă cu educaţia. Acuma, datorită situaţiei care o au unii rromi - n-au servici, nu poate să-şi trimită copiii la şcoală - categoric nu poate să îndeplinească nişte cerinţe. De aceea am zis haideţi să vedem, să fim înţeleşi şi să fim ajutaţi".

Amintind că are în plan anumite strategii care să fie implementate pe plan local împreună cu administraţia de la Câmpia Turzii, Gligor Dandoci spunea: "Aşa numai vom vedea că este deschidere din partea dumneavoastră, că este înţelegere, nu numai odată la patru ani să ne pupăm. Păi cum vreţi dumneavoastră să creştem noi, rromii, dacă n-avem înţelegere de la dumneavoastră? (...) Deci dacă vrem, trebuie să ne sprijiniţi, să ne înţelegeţi".

După ce Dandoci şi-a continuat discursul presărat cu invitaţii de a sta cu toţii la masă şi a găsi o variantă pentru o strategie locală în baya căreia - cel mai probabil - rromii să primească ajutor din partea autorităților, după ce Irina Călbăjos - mediator şcolar - a prezentat situaţia din punctul domniei sale de vedere, hai să vedem cu ce idee a venit Tamara Vasinc: "Comunitatea rromă este stratificată pe rromi cu stare şi rromi fără stare. Eu v-aş sugera, cândva, ce-ar fi să faceţi o tombolă, o licitaţie, ca să veniţi în sprijinul persoanelor mai sărace din etnie. Eu, cel puţin, asta vă sugerez", spunea Tamara Vasinc precizând atât că nu există posibilitate legală de-a plăti cuiva datoriile pe care le are cât şi că fiecare cetăţean trebuie să înveţe să îşi plătească datoriile pentru că are drepturi dar are şi obligaţii şi responsabilităţi.

Astfel, ideea prin care se pot organiza campanii în interiorul comunităţii şi etnicii se pot ajuta unii pe alţii era considerată de Tamara Vasinc ca fiind binevenită, plus că putea conferi etnicilor sentimente de apartenenţă şi unitate.

Chiar primarul Radu Hanga s-a arătat încântat de ideea Tamarei Vasinc, edilul Câmpiei Turzii spunând că, printr-o colectă, de exemplu, e mai uşor să aduni puţin de la mai mulţi decât mult de la mai puţini.

Atât i-a trebuit Tamarei Vasinc, să vină cu o astfel de idee - care, pe deasupra, să mai fie şi îmbrăţişată de primar - că deja se şi simţeau plutind în aer tânguielile, vaietele şi lamentările care - ce să vezi? - n-au întârziat să prindă glas... doar că într-o formă cât s-a putut de elegantă.

Luând cuvântul cu o introducere gen "haideţi să vă dau acum şi reversul" urmată de un oftat, Gligor Dandoci spunea: "Aveţi dreptate, dar eu ştiu ce oameni sunt cu bani, ştiu mentalitatea fiecăruia, cum gândesc... De 25 de ani activez cu ei, încerc să le schimb mentalitatea, încerc să creez cu ei un cadru de unitate, am făcut ceva progrese, dar nu aşa cum am crezut eu".

Pentru a se face şi mai bine înţeles, Gligor Dandoci a continuat: "Când vrei să ajuţi pe cineva din etnia noastră, nu se întâmplă lucrul acesta. Intervine cu totul altceva".

Ba mai mult, cumva în sprijinul ideii potrivit căreia tot mai bun e sprijinul de la alţii, Gligor Dandoci spunea: "Peste tot în lumea asta sunt cazuri sociale. Peste tot intervine statul acolo unde oameni-s necăjiţi", liderul ACDR vorbind apoi la persoana întâi plural - "De aceea putem să ajutăm oamenii dacă vrem" - plural în care, cu siguranţă, dacă urmărim firul discursului, includea mai degrabă autorităţile decât comunitatea.

Precizând că, înstărit fiind, a ajutat în repetate rânduri etnici rromi, Gligor Dandoci spunea: "Asta nu-i o soluţie! Dandoci nu poate să ajute nu ştiu câte mii de ţigani şi nimeni nu poate".

Părea că o tristeţe infinită domnea în sală... Sărmanii rromi păreau într-o situaţie fără ieşire... Cu un astfel de context trist prezentat de Dandoci, parcă nu se mai putea face aproape nimic... Ce se va întâmpla cu ei, până la urmă? Ei cui rămân? Situaţia părea critică şi o linişte tăcută învăluia orice sunet...

Dar tristeţea a durat până când Radu Hanga a luat, din nou, cuvântul. Precizând că "nu cred că am pronunţat nici doamna Tamara nici eu numele Dandoci", primarul Câmpiei Turzii a pus punctul pe "i" cât se poate de clar - "Indiferent din ce etnie faci parte, din ce neam faci parte îţi place când primeşti şi nu-ţi place să dai" - intervenţie care a fost primită cu aplauze de etnicii rromi prezenţi.

Chiar mai interesant de atât a fost momentul în care Dandoci părea că poate cădea la învoială şi se lăsa antrenat în organizarea unei astfel de campanii. Dar cum nu putea să lase chiar totul de la el, Dandoci a spus că e de acord cu campania şi că îl pune coordonator pe primar. (Deci, parcă, fără ajutorul de dinafară nu putem şi pace, nu?).

Ca o completare a acestei atitudini a liderului ACDR a fost reacţia etnicilor rromi într-un moment nu neapărat critic, dar mai degrabă definitoriu pentru mentalitatea pe care, prin acţiunile şi spusele celor implicaţi, o conturăm aici. Când primarul s-a arătat de acord să se implice şi a spus "Bine, dar vin şi eu cu bani, chiar dacă nu fac parte din neamul vostru!" un alt val de aplauze a răsunat în sală.

Deci ce spuneam în legătură cu ajutorul care vine de dinafară? Că e cel preferat şi mai degrabă aşteptat să se întâmple înainte de a ne ajuta noi pe noi înşine? Parcă asta spuneam, nu? Şi ni s-a confirmat până aici? Parcă da, nu?

Şi, ca de final, un gând de bine: Nu înţelegeţi greşit! Indiferent de etnia individului, legislaţia europeană nu încurajează nemunca, delăsarea, putoarea, şmechereala, stilul de viaţă parazitar ori lipsa de acţiune. A invoca mereu o legislaţie a unei comunităţi a naţiunilor doar ca să-i obligi pe alţii să îţi bage mâncarea în gură - şi mestecată, dacă se poate - e exact dovada incapacităţii tale şi a enormei lipse de merite. Indiferent din ce etnie faci parte.

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS