Cetăţenii din cartierul Şarât au fost chemaţi la o nouă dezbatere publică, la o întâlnire în care să îşi prezinte problemele cu care se confruntă şi nemulţumirile pe care le au.
Întâlnirea a fost organizată prin Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni (BCC) înfiinţat pe lângă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) Câmpia Turzii şi a fost moderată de Aurel Ilea (preşedinte al APC), care a fost însoţit de Nicolae Dărăban (voluntar în cadrul APC).
Una dintre problemele importante pe care le tot semnalează cetăţenii din respectivul cartier este lipsa unei farmacii la un număr relativ mare de locuitori.
O altă problemă la fel de veche - dar cu implicaţii mai mari - este şi lipsa unui pasaj pentru traversarea căii ferate. Această aproblemă chiar a fost dezbătută public şi moderatorul întâlnirii de joi, 14 mai 2015 - Aurel Ilea - nu a uitat să amintească de acele întâlniri: "Datorită conjuncturii care a fost şi a oamenilor care, practic, nu au dorit acest lucru - nu că nu s-a putut - s-au întâmpinat foarte multe piedici. Atunci am ajuns chiar şi la minister, am trimis tot felul de petiţii şi ei au început să dea vina unul pe altul", preşedintele APC Câmpia Turzii adăugând: "S-a ajuns la faza în care nici conducerea locală nu a dorit-o (n.r. traversarea). Atunci, cei de aici, de la Câmpia Turzii, conducerea locală, a ţinut să susţină - după noi, şi după specialiştii pe care i-am consultat - o prostie: adică să facă un trotuar care să traverseze linia ferată".
Totuşi, întâlnirea de joi era una în care se încerca punctarea probelemelor pe care le ridică cetăţenii din cartier, precum şi constituirea unei delegaţii de reprezentanţi ai cartierului - maxim 6 persoane - care să se întâlnească, ulterior, cu reprezentanţi ai conducerii municipiului.
Ca să le explice şi mai concret cetăţenilor prezenţi la întâlnire, Aurel Ilea s-a folosit de un limbaj pe cât de concret, pe atât de îndrăzneţ: "rolul acestei întâlniri - v-am spus de la început - este ca cetăţenii (n.r.: reprezentanţi ai cartierului) să poată să îi ieie de guler pe ăia (n.r.: aleşi) că destul i-am tot ales şi ne-au reprezentat aşa cum ne-au reprezentat până acuma", liderul APC încercând să şi motiveze intenţiile: "Până acuma noi, ca şi organizaţie, am făcut şi ne-au sărit în cap că ce vrem noi, vrem să arătăm noi că cine suntem noi? Şi atunci directivele Uniunii Europene acuma îs ca cetăţenii să participe şi să fie transparenţă şi să fie consultaţi cetăţenii pentru problemele pe care ei le au şi le ridică".
De asemenea, Aurel Ilea promitea că peste o lună ar avea loc o întâlnire între reprezentanţii cartierului - acel comitet de iniţiativă a cărui componenţă urma să se decidă până la finalul întâlnirii - şi reprezentanţii puterii locale.
În următoarea parte a întâlnirii, Nicolae Dărăban îşi nota numele fiecăruia dintre cetăţenii care aveau de ridicat probleme precum şi problemele pe care le ridică.
Radu Goia a fost primul care a luat cuvântul, prima problemă pe care a atins-o fiind recentele spargeri de locuinţe care au avut loc în cartierul Şarât.
Apoi, acelaşi vorbitor s-a referit la Compania de Apă Arieş despre care spunea că a fost "înfiinţată ca şi monopol, cu salarii mari, cu mulţi angajaţi". Dar problema concretă ridicată de Radu Goia a fost că pe tot cartierul ar fi un singur robinet şi în cazul în care este nevoie de o intervenţie se opreşte alimentarea cu apă în tot cartierul. "Ei nu ştiu să facă o investiţie, să aibă la fiecare stradă măcar trei vane ca să oprească?" se întreba retoric Radu Goia care avea şi observaţii precum "vin aici 20, unul lucrează şi 19 se uită la el".
Nu în ultimul rând, acelaşi cetăţean a ridicat problema curentului electric care se pare că fluctuează foarte mult într-o anumită zonă a cartierului şi, la un moment dat, chiar s-ar fi făcut măsurători şi s-a constatat că tensiunea este de 195 de volţi în loc să fie de 220, cum este normal.
Nici foişorul care s-a făcut pentru pensionari în cartierul Şarât nu pare să fie pe placul cetăţenilor. Cel puţin asta e părerea lui Mihai Cojocnean, care spunea că nu ar strica să fie un televizor în foişor, că "s-ar mai relaxa şi pensionarii", acelaşi Mihai Cojocnean susţinând, în legătură cu alte foişoare care sunt amenajate la nivelul municipiului Câmpia Turzii, că "îs dotate, să ştiţi, numai ăsta din Şarât nu".
Ileana Szocs era nemulţumită de faptul că în cartierul Şarât nu există o farmacie. Aşa cum am şi spus, aceasta era şi principala problemă pentru care APC, prin BCC, a convocat întâlnirea de joi, 14 mai, din cartier. Pentru că s-a menţionat că în centrul municipiului ar fi prea multe farmacii, Aurel Ilea a spus că ar exista posibilitatea înfiinţării unei farmacii doar cu derogare de la forurile superioare din Ministerul Sănătăţii, având în vedere că la Câmpia Turzii s-ar fi atins numărul maxim de farmacii pentru numărul de cetăţeni ai municipiului.
"Noi plătim impozitul de zona I, dar la noi înainte de alegeri o venit maşina şi mătura noaptea la două. Io nu ştiu dacă după alegeri cineva o mai văzut să măture", mai spunea Ileana Szocs.
Alte probleme ridicate de cetăţeni au mai fost poluarea fonică produse de avioane, lipsa magazinelor mari, alimentare, din cartier, calitatea drumurilor, tergiversarea rezolvării diverselor probleme ridicate, lipsa unui punct al administraţiei financiare, al furnizorilor de gaz sau curent din municipiu.
"Consiliul local nu se implică în rezolvarea problemelor. N-am văzut pas de primar nici de vice de la alegeri până în prezent şi îs alegerile celelalte la anu'", spunea Mihai Ceclan care s-a arătat extrem de nemulţumit de modul în care se tratează diferenţiat cartierele din municipiu, cetăţeanul întrebându-se: "Noi mai suntem municipiu? Noi suntem un fel de Viişoara, o comună" iar opinia prezentată clar de către Mihai Ceclan a fost: "consiliul local trebuie să pună piciorul în prag şi să nu mai facă excepţie între cartiere. Ceea ce este în Sâncrai, ceea ce este la blocuri, ceea ce este în altă parte să fie şi pe Şarât".
În plus, în cadrul întâlnirii, reprezentanţii APC au împărţit celor prezenţi câte un chestionar pe care să îl completeze, chestionar prin care fiecare cetăţean care răspundea era invitat să identifice problemele din cartier, să stabilească o prioritate de rezolvare a acestora, să precizeze ce e dispus să facă cetăţeanul pentru rezolvarea problemelor (participarea la întâlniri cetăţeneşti etc.) sau pe cine vede responsabil de rezolvarea problemelor, ori ce consideră că trebuie îmbunătăţit în cartierul în care locuieşte.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
