La final de săptămână sala mare a Primăriei Turda a găzduit conferinţa pe teme medicale “Sunt informat, trăiesc sănătos!”, o întâlnire în cadrul căreia specialiştii prezenţi s-au aplecat cu preponderenţă asupra afecţiunilor oncologice.
La întâlnire a fost prezent şi prof. univ. dr., academician Nicolae Hâncu. Memebru de onoare al Academiei Române începând cu 2011, Nicolae Hâncu este specialist în diabet şi boli de nutriţie.
Pentru cei care se întrebau care este rolul unui specialist în diabet-nutriţie la o reuniune dedicată în special prevenirii şi tratării cancerului şi ameliorării consecinţelor acestei boli devastatoare, Nicolae Hâncu a explicat că în urmă cu opt ani de zile, ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) au organizat, la sediul ONU din New York o reuniune dedicată celor patru mari categorii de boli cronice transmisibile:
- bolile cardiovasculare
- cancerele
- diabetul şi obezitatea
- bolile pulmonare
“Aceste boli sunt răspunzătoare de 70% din mortalitatea de pe planeta noastră” spunea profesorul Nicolae Hâncu adăugând: “Ce leagă aceste patru, care sunt cauzele acestor patru categorii de boli? Ceva care e pe buzele tuturor: stilul de viaţă. Stilul de viaţă care are trei componente majore: mâncare, mişcare, somn.”.
Pe lângă faptul că nutriţia şi mişcarea influenţează 70% din mortalitatea de pe glob, Nicolae Hâncu menţiona că, oricum, nu-i totuna dacă scade mortalitatea iar cei care rămân sunt mai bolnavi decât erau înainte pentru că nu este un beneficiu nici pentru cei care rămân şi nici pentru politicile de sănătate, extrem de încărcate din punct de vedere al costurilor, astfel că o alimentaţie proastă împreună cu mişcarea insuficientă influneţează atât mortalitatea cât şi morbiditatea.
Chiar mai mult, academicianul a precizat că clinica de diabet, nutriţie şi boli metabolice din Cluj-Napoca s-a preocupat de stilul de viaţă, acesta reprezentând, cel mai probabil, singura specialitate din România care se regăseşte atât în tratatele clinicii cât şi ca un capitol distinct în cursurile pentru studenţi.
Pe de altă parte profesorul Nicolae Hâncu nu se sfieşte să tragă cel mai important semnal de alarmă în acest domeniu: “dacă lăsăm stilul de viaţă pe mâna mediei, o medie nepregătită, ajungem să fim sfătuiţi - de către vedetele de televiziune, de artiste sau de trainerii de la sălile de sport - cum trebuie să mâncăm, cum trebuie să ne mişcăm. Şi cea mai mare parte din mesajele lor sunt totalmente-totalmente greşite. Sunt mesaje comerciale, or noi trebuie să transmitem mesaje ştiinţifice”.
Nutriţia
este cel mai important factor extern care influenţează organismul, astfel că academicianul Nicolae Hâncu amintea cum - în urma unei statistici a OMS realizată în urmă cu cinci ani - nutriţia ar fi răspunzătoare de 16 milioane de decese la nivel global, asta în contextul în care alcoolul şi fumatul, împreună, cauzează 11 milioane de decese.
“Toate aceste lucruri au consecinţe asupra celor patru categorii de boli - spunea academicianul- toată lumea ştie că nutriţia poate să prevină şi poate să amelioreze bolile cardiovasculare, la fel şi diabetul şi obezitatea” Nicolae Hâncu precizând că foarte puţină lume ştie că nutriţia poate să prevină şi să influenţeze prognosticul celor care au deja cancer.
“La un moment dat americanii au spus că dacă la nivel de planetă s-ar putea realiza un stil de viaţă sănătos, în care alimentaţia să fie sănătoasă, şi lumea să se mişte, jumătate din cancere nu ar mai apărea. Iar dacă apar cancerele, jumătate din cei care au cancer nu ar muri de cancer. Probabil ar muri din cauza accidentelor de circulaţie, bolilor cardiovasculare şi aşa mai departe”, profesorul Hâncu amintind, aici, de faptul că, cel puţin la Cluj-Napoca, s-a dezvoltat o foarte bună colaborare între specialiştii în nutriţie şi stil de viaţă şi Institutul Oncologic din Cluj - celelalte unităţi de oncologie din România nefiind deloc interesate de acest domeniu de colaborare.
Colaborarea între nutriţie şi oncologie a fost explicată de academicianul clujean: “când într-o familie există două-trei tumori mamare în două-trei generaţii şi tânăra respectivă este obeză, pentru că obezitatea la persoanele respective este un factor de risc major pentru apariţia cancerului mamar, în acel moment, tratând obezitatea, sau prevenind obezitatea la ceilalţi, noi facem, de fapt, prevenirea nu doar a obezităţii, a diabetului zaharat, facem şi prevenirea cancerului”.
De asemenea, profesorul Hâncu spunea că fiecare cetăţean are la îndemână un parametru foarte simplu de observat şi care poate oferi oinformaţii dacă nutriţia cuiva este sănătoasă: kilogramele.
Mai mult în serios decât în glumă Nicolae Hâncu spunea: “Cântarul nu trebuie să fie în bucătărie, ci în baie. Şi în fiecare dimineaţă, în condiţii identice, să vă aşezaţi pe cântar şi să ţineţi o evidenţă a greutăţii pe care să nu o comunicaţi nimănui, doar voi să vedeţi dacă greutatea urcă sau coboară. Apoi mai este «cureaua de transmisie a sănătăţii», cureaua de la pantalonii bărbatului, sau cordoanele pe care le aveţi dvs, femeile, au nevoie de mai multe găuri sau de mai puţine, sau dacă hainele vă mai cuprind sau nu vă mai cuprind”.
Altfel spus, trebuie puţină atenţie: “Câteva kilograme sunt adăugate în acest an şi se mai repetă aşa câţiva ani la rând, observaţi că după zece ani aveţi un plus de kilograme şi nu ştiţi de unde v-au venit, pentru că nimeni nu a raportat până acum o creştere, de la o zi la alta, a greutăţii corporale, ci o acumulare treptată de grăsime. Iar în spatele fiecărui kilogram de grăsime se ascund foarte multe necazuri metabolice, nutriţionale şi de altă natură, unul fiind riscul pentru cancer”.
Iar apelul academicianului la renunţarea la sursele deficitare de informare a continuat: “Nu vă duceţi la medicina alternativă, nu mergeţi la computer să vedeţi ce vă spune internetul legat de acest lucru (n.r. nutriţie) pentru că nu ştiţi ce să preluaţi de acolo şi ce să adaptaţi la propriul organism. Nu aveţi cum să faceţi acest lucru! Chiar este un fapt de observaţie curent că medicul a devenit cea de-a doua opinie, pentru că prima opinie este internetul şi nu odată s-a întâmplat să vină la mine cineva să-mi spună «dom’le profesor, dumneavoastră ce părere aveţi despre cutare...?»... Adică mă verifică pe mine în legătură cu ce a găsit pe internet”.
Inclusiv din acest motiv profesorul Hâncu s-a arătat foarte categoric: “O spun cu toată responsabilitatea: internetul, pe plan de medicină de nutriţie, a devenit ceva ce noi nu recomandăm!”.
Mişcarea
este cel de-al doilea aspect subliniat de prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, acesta spunând “legat de mişcare, dacă în momentul de faţă avem o epidemie de obezitate - iar epidemia de obezitate şi de diabet este cea mai mare epidemie din istoria umanităţii, bazat pe cele mai recente statistici - să ştiţi că avem şi o epidemie de sedentarism. Adică practic nu ne mişcăm”.
În completarea aserţiunii sale, academicianul clujean amintea şi de spusele părintelui medicinei, Hippocrate: “decât să stăm culcaţi, să stăm în şezut, decât să stăm în şezut, să stăm în picioare, şi decât să stăm, să mergem şi în loc să mergem, să alergăm”. “Aşa a spus Hipocrate cu o intuiţie genială, subliniind cât de importantă este mişcarea pentru noi, dar o mişcare făcută cu multă înţelepciune” amintea profesor Hâncu aducând în discuţie un element nou, modern, în ecuaţia generală a mişcării: mersul la sală.
“Cuvântul de sală a devenit echivalent cu mişcarea, ceea ce este neadevărat. Noi trebuie să ne mişcăm în aer liber... n-avem timp ca să facem mişcare în fiecare zi, pentru că atunci devine mişcare eficientă. Dar ne ascundem în spatele crizei de timp şi nu mai facem mişcare. Atunci luăm sala şi o ducem acasă, cu o bandă, o bicicletă, un stepper...” atenţiona academicianul clujean atrăgând atenţia: “Nu uitaţi: mişcarea în aer liber este cel mai uşor de îndeplinit, cu alte cuvinte mersul pe jos”.
Somnul
este, cum spunea profesor Nicolae Hâncu, cea de-a treia componentă importantă a stilului de viaţă.
“Somnul trebuie să fie 7-8 ore pe zi - nici mai mult nici mai puţin! O oră să fie înainte de miezul nopţii şi să fie un somn într-un ambient corespunzător: fără zgomot, fără lumină, fără căşti de muzică în urechi la gândul că aşa adormim mai bine”.
Referindu-se la aceste trei componente ca fiind obligatorii pentru stilul de viaţă al fiecărei persoane, academicianul clujean nu a uitat să se refere la alte două componente, care nu sunt obligatorii: alcoolul şi fumatul.
Alcoolul
“Tuturor le place un pahar de vin, fără îndoială, nu vreau să lupt pentru prohibiţia alcoolului, dar să nu uităm că marele matematician Moisil a spus că după un pahar de vin fiecare om devine alt om şi acel om mai are dreptul la un alt pahar de vin şi vă daţi seama că acest cerc vicios se însoţeşte de fenomenul numit alcoolism cronic”. (prof. univ. dr. Nicolae Hâncu)
Fumatul
“Despre fumat nici nu mai avem ce comenta, decât să aplaudăm pe toţi cei care au contribuit la această lege extraordinară privind interzicerea fumatului în spaţiul public. Legea antifumat a fost una dintre cele mai mari victorii pentru sănătatea poporului nostru pe care le-a obţinut societatea noastră, specialiştii, politicienii şi un preşedinte înţelept care a semnat imediat acest lucru”. (prof. univ. dr. Nicolae Hâncu)
Concluzinând că “buna calitate a vieţii înseamnă starea noastră de bine pe care o avem”, academicianul Nicolae Hâncu a încheiat: “Dacă aplicăm aceste lucruri, noi salvăm vieţi. Iar salvând o viaţă, noi salvăm o lume. Cum spunea şi marele şi inegalabilul înţelept şi scriitor francez Andre Malraux: «o viaţă nu valorează nimic, dar nimic nu valorează cât o viaţă».”.
Intervenţia academicianului Nicolae Hâncu poate fi vizionată în înregistrarea document începând cu minutul 29:50:
