În perioada 11-13 mai, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), prin filiala APAH Transilvania (APAH-T), organizează Conferința Regională – HepatoPac. În cadrul evenimentului desfășurat la Cluj-Napoca, specialiști din domeniul medical și pacienți discută despre ultimele modificări legislative cu privire la sistemul de diagnosticare a hepatitelor virale și la modul în care bolnavii au acces la terapii inovatoare.
Începând de la 1 aprilie 2018, conform deciziei CNAS, medicii de familie au posibilitatea de a cere testarea markerilor virali pentru depistarea hepatitelor B şi C pentru toate categoriile de persoane asigurate. O altă măsură importantă vizează efecturarea analizelor precum viremia/ fibroscan în cadrul internării de zi.
Aceste lucruri corelate cu programul național de screening anunțat de Ministerul Sănătății reprezintă pașii esențiali în respectarea obiectivului OMS de eliminare a hepatitelor până în 2030, obiectiv la care și România s-a angajat.
”Salutăm toate aceste decizii care își vor vedea efectele în perioada următoare, unele imediat, altele peste ani. Totuși, nu putem să nu semnalăm autorităților faptul că există încă piedici cu privire la implementarea acestora. Concret, din cauza problemelor din sistemul informatic, medicii de familie întâmpină dificultăți în prescrierea analizelor. În multe spitale nu există aparate de fibroscan sau, în unele, nu funcționează. APAH-RO face apel la reprezentanții Ministerul Sănătății și ai CNAS să ia urgent măsuri pentru rezolvare acestor probleme”, a declarat jur. Stelian Ioan Mărginean, reprezentant APAH-RO.
APAH-RO atrage atenția asupra faptului că etapa depistării trebuie să fie automat urmată de cea a tratamentului. Doar prin aplicarea schemei „screen&treat” România va avea rezultate în următorii ani!
”Trebuie tratați toți bolnavii. Sigur că, toți guvernanții se justifică, indiferent care or fi ei, că nu sunt fonduri suficiente. Eu zic că dacă s-ar prioritiza fondurile s-ar găsi banii necesari. Dacă nu tratăm hepatita, se ajunge la consecințele netratării și tocmai acesta e subiectul discuției noastre cu bolnavii: aceștia ajung la stadiul de ciroză hepatică, iar cheltuielile ca urmare a complicațiilor ce apar în evoluția cirozei sunt mult, mult mai mari și aici vorbim de cheltuieli cu spitalizarea, incapacitatea temporară de muncă, ș.a. Uităm de lucrul cel mai important, respectiv de calitatea vieții omului.”, a declarat Prof. Dr. Vasile Andreica.
În ceea ce privește accesul bolnavilor cu hepatita C la tratamentul fără interferon, APAH –RO așteaptă publicarea ultimelor modificări legislative prin care un număr mai mare de pacienți va avea acces la toate terapiile inovatoare existente pe piața din România. În același timp, Asociația cere autorităților să asigure continuitatea tratamentului prin evitarea unor întreruperi între semnarea contractelor dintre statul român şi companiile din domeniu, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți.
Euro Hepatitis Care Index arată că, în România, principalele probleme în abordarea hepatitelor virale vizează: lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate; lipsa finanţărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist; lipsa unui registru al cancerului hepatocelular (HCC); lipsa unui corp de asistenţi medicali specializaţi în managementul hepatitelor virale; lipsa unui sistem naţional şi eficient de monitorizare a hepatitelor virale.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
