Turda, oras martir - demers al deputatului Mircea Irimie

"Am efectuat nenumărate demersuri pentru repunerea în drepturi a revoluţionarilor turdeni, am avut numeroase întâlniri cu secretarul de stat, d-nul Adrian Sanda, căruia i-am depus o documentaţie argumentativă, susţinută prin semnături de încă 38 de colegi parlamentari care certificau faptul că la Turda s-au desfăşurat mişcări anticomuniste şi anticeauşiste cu mult înaintea fugii dictatorului, fiind ocupate de către revoluţionari atât sediul Primăriei cât şi al Securităţii, cu preţul a 13 morţi şi 31 răniţi" arăta Mircea Irimie în raportul său.

Amintind de întâlnirile pe care le-a avut cu revoluţionarii turdeni atât la finele anului trecut cât şi la începutul acestui an, Mircea Irimie s-a referit în principal la faptul că deţinătorilor de certificate de revoluţionar li s-au ridicat drepturile băneşti pentru o anumită perioadă de timp, mai ales în contextul în care secretarul de stat Adrian Sanda ar fi stabilit nişte criterii de acordare a drepturilor băneşti, criterii în urma cărora Turda era exclusă.

"S-a considerat că sunt revoluţionari în drepturi doar cei din oraşele în care au existat morţi şi răniţi înainte de fuga lui Ceauşescu" explica deputatul turdean unul din criteriile care nedreptăţea Turda din acest punct de vedere, Mircea Irimie adăugând că: "la noi morţii şi răniţii au fost de la fuga până la moartea lui Ceauşescu, acela a fost, în toată România tumultul. E un lucru care nu se neagă. La Turda au murit 13 oameni".

În discuţiile pe care le-a avut cu colegii parlamentari şi cu reprezentanţi din Guvern, Mircea irimie spunea că Turda nici măcar nu a încercat să facă demersuri pentru a obţine titlul de recunoaştere a martiriului. În consecinţă, deputatul turdean a găsit de cuviinţă să iniţieze un proiect de lege pentru ca municipiulTurda să obţină titlul de oraş martir, titlu care are mai degrabă legătură cu recunoaşterea unor merite de cât cu avantaje financiare.

"Cred că va fi un proiect de lege cu un parcurs scurt care nu poate fi contestat" aprecia deputatul turdean cu atât mai mult cu cât în România, la această oră, sunt oraşe în care a existat un singur mort în evenimentele din decembrie 1989 şi au dobândit statutul de oraş martir, Mircea Irimie manifestându-şi, totodată, regretul că niciun parlamentar, în ultimii 25 de ai, nu a făcut un astfel de demers, demers care ar fi cântărit greu în repunerea în drepturi a revoluţionarilor de la Turda.

Pentru că discuţia despre momentele Revoluţiei din 1989 părea să se extindă, colegul Emil Hălăştuan a ridicat o problemă relativ spinoasă care pare să fi scăpat (sau nu??) atenţiei, problemă care nu a fost dezbătută neapărat pe la rg în faţa opiniei publice. Dacă prin textul de lege (legea care a nedreptăţit oraşul Turda), prin care se spune că referirea se face la morţii de până la fuga cuplului dictatorial se dă, de fapt, de înţeles că Revoluţia s-a terminat odată cu acea fugă după care s-a instituit o putere care s-a revendicat ca fiind legitimă (pentru că dacă nu era legitimă tot lipsită de legitimitate a fost şi judecarea şi condamnarea la moarte a Ceauşeştilor) şi dacă statisticile arată că majoritatea morţilor au avut loc în perioada dintre fuga cuplului dictatorial şi moartea acestuia, reprezentanţii căror instituţii (ai puterii nou instalate evenual??) au dat ordin să se tragă între fuga şi moartea cuplului Ceauşescu dacă Revoluţia se terminase aşa cum stipulează, de fapt, legea prin prevederile care au nedreptăţit inclusiv oraşul Turda?

Pus în postura de a comenta acest aspect care nu ar trebui neglijat, această problemă de logică cenu pare să fi fost pusă pe tapet, cum se spune, Mircea Irimie spunea: "E nu sunt organ de anchetă şi îmi cereţi... Eu consider că au fost unele persoane fidele unui regim, infiltrate, care intrând într-un oraş au creat un oarecare haos. În turda, părerea mea este că au fost câţiva infiltraţi care au trecut prin zona industrială, militarii aveau arme, întreprinderile aveau oameni cu armă şi, trăgând în două trei locuri, oamenii au început să tragă... Sunt care s-au rănit între ei, care s-au rănit din greşeală... Însă e trist că în 25 de ai nu s-au găsit vinovaţii. Adică să ai o mie şi ceva de morţi, două mii şi ceva de răniţi şi să nu găseşti vinovaţi...".