Într-un demers relativ logic în discursul său despre modul în care copiii ar putea fi educaţi nu doar în şcoală ci şi prin excursii în diverse locuri importante, de exemplu, din punct de vedre istoric, Rosemarie Leoveanu ne-a uimit din nou.
Să-i arate că ce?
Doamna Leoveanu, dativul... ce-aţi făcut cu el? Cum ar veni, „cui să le arate?”, păi „lor”, „le” etc... Deci cum e?
Chiar dacă ştim că ceea ce a vrut Rosemarie Leoveanu să spună ar fi fost „să-i ducă să le arate că...”, parcă nu putem să nu ne întrebăm „Ce-ar fi fost dacă...?”. Adică oare ce putea să urmeze după „arate”?
Spre exemplu cum ar fi „să-i ducă şi să-i arate împăratului”, sau „să-i ducă şi să-i arate animalelor de la zoo”? Adică ce, copiii sunt mascote de arătat la musafiri?
{mp3}2012/07/leoveanuCopii{/mp3} BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
