Cam ăsta e singurul gând care ne-a venit când am văzut şi noi automobilul din imagine: că e o maşină de domnişoară. Pentru unii era un simplu Opel Tigra negru, cu numere de Alba, cu nişte faruri normale. Pentru alţii – cum am fi chiar noi – măcar din profil maşina semăna cu una de domnişoară.
Am tot stat şi ne-am gândit şi am ajuns la concluzia că e mai bine să zicem că e maşină de domnişoară decât maşină-domnişoară.
Dacă ziceam că e maşină-domnişoară – ceea ce genele ei ne îndemna să facem – vă daţi seama că deja parcă şi vedeam venind cârduri de cocalari, posesori de oglinzi şi capace de roţi de bemveuri, şi începeau să pună întrebări cum că „La genele alea are şi face-lifting?”, „Când clipeşte face şi vânt?”, „Da’ aeru’ condiţionat îi pute sau ia mentol?”, „Asta e pe injecţie, sau cum îi plac sprinturile?”, „Auzi, da’ a răsturnat-o careva?”, „Oare are airbag-urile lăsate?”, „Nu ştii, câţi intră-n ea odată?”, „I-a fost înfundat vreodată eşapamentul?”, „Are şasiul lat tare?”, „Îi sună rotulele când are roţile desfăcute?”, „E murdară pe dinăuntru?”, „Au avut-o mulţi?”, „A şifonat-o vreunul mai tare?”, „Motorul îi toarce bine?”, „Cât merge cu un plin şi cât de des trebuie să-i umpli rezervorul?” şi alte întrebări de-astea indiscrete pe care le-ai pune când te interesează una cu gene lungi şi tenul negru...
Hm... Când te gândeşti cum te poate face una numai din gene...!
