Nicolaie Dărăban vorbeşte despre noul proiect care vizează cetăţenii municipiului Câmpia Turzii

Chiar la nivelul anului 2015 au existat câteva întâlniri ale BCC cu cetăţenii din cartierul Şarât, cetăţeni care s-au constituit într-un grup local care să aibă iniţiativă. Chiar mai mult, grupul a avut întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei locale şi au influenţat decizii ale administraţiei.

Noul proiect care se doreşte a fi demarat de către BCC din cadrul APC şi împreună ci CCC (Centrul de Consultanţă a Cetăţenilor) se numeşte "Puterea democraţiei pentru cetăţeni" şi este coordonat de Nicolaie Dărăban, cel care s-a implicat activ şi în întâlnirile despre care aminteam că au avut loc în 2015.

Reporter: Domnule Dărăban, dumneavoastră aţi apărut în faţa opiniei publice ca membru activ în cadrul acţiunilor demarate şi derulate de BCC din cadrul APC Câmpia Turzii. Ce înseamnă organizarea comunitară?

Nicolaie Dărăban: Conceptul nu este nou, în țările cu democrații tradiționale se practică de foarte mulți ani. Pe scurt, înseamnă mobilizarea și conștientizarea cetățenilor pentru participarea activă la viața comunității și la toate deciziile care o privesc.

Organizarea comunitară începe de la "firul ierbii", de la primul contact cu cetățeanul pe care încerci să îl trezești din "amorțeală".

Pasul 1 : îl întrebi pe om ce anume îl nemulțumește în cartierul/comunitatea în care trăiește.

Pasul 2: îi propui să participe la o întâlnire în cartier, alături de alți oameni care doresc ca autoritățile să își facă mai bine treaba pentru rezolvarea diverselor probleme din comunitate.

Pasul 3: ești mereu alături de grup și îi ajuți să își prioritizeze problemele, individuale sau comune, în funcție de impactul asupra comunității și urgența rezolvării problemei. Îi ajuți pe oameni să se mobilizeze, îi motivezi să rămână uniți și să își facă o strategie clară, fără însă să devii liderul grupului.

Rolul organizatorului comunitar este unul de suport, nu de asumare.

Cetățenii sunt cei care dețin decizia și puterea, liber consimțită, de a acționa atunci când autoritățile nu îi consultă în decizii care îi privesc direct.

Rep.: Spuneți că cetățenii sunt în "amorțeală". Ce înseamnă asta mai exact, ce aţi vrut să spuneţi cu această "amorţeală", la ce vă referiţi, de fapt?

N.D.: Da, putem spune că există un dezinteres, din fericire nu major, pentru implicarea în viața comunității. Locuitorii preferă să critice, să înjure, să arate în orice împrejurare că nimic nu e bun în țara asta, dar când le propui să se implice, în mod organizat, în rezolvarea problemelor lor sau ale comunității din care fac parte, îl iau în brațe pe "Oricum nu se rezolvă nimic!" și te refuză.

Există acest negativism care cred că își are originile din perioada comunismului, accentuat apoi de perioada post-revoluție în care a lipsit educarea cetățenilor în spiritul implicării lor în viața comunității și a orașului.

Percepția post-revoluție este că nu trebuie să ne implicăm deoarece partidele vor rezolva problemele, că de aceea i-am ales. Cu toate că partidele ne-au dezamăgit de atâtea ori, continuăm să susținem această idee. Or, un partid, oricare ar fi el, pune pe prim plan interesul de partid și apoi interesul cetățeanului.

Rep.: Am înţeles că APC tocmai demaraează un nou proiect - evident, prin BCC. Bănuiesc, cel puţin din titlul proiectului, că acesta vizează acelaşi aspect al participării cetăţeanului la luarea deciziilor, acea democraţie participativă. Ce detalii ne puteţi oferi despre noul proiect?

N.D.: În primul rând trebuie să subliniez că proiectul "Puterea democraţiei pentru cetăţeni" este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru inovare civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian - American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

Proiectul se va desfășura pe toată durata anului 2016 și se adresează tuturor cetățenilor municipiului.

Rep.: Cine sunt cei implicaţi în acest proiect, actorii principali?

N.D.: Nu voi susține sintagma de actori implicați pentru că persoanele implicate nu vor interpreta un rol dintr-un scenariu, ci își vor juca propriile roluri.

Noi dorim să implicăm toți cetățenii din municipiul Câmpia Turzii, fie direct în acțiunile proiectului, fie la nivel de susținere. Astfel, dorim să organizăm, conform proiectului, un număr de minim cinci Grupuri de Inițiativă Cetățenească: două la Blocuri, unul pe Șarât, unul în Centru și unul pe Insulă. Probabil că o să fie nevoie de încă unul la Lut, în Colonie, etc. evident dacă locuitorii de acolo vor dori sa se implice.

Rep: Care e statutul unui GIC?

N.D.: Grupul de Inițiativă Cetățenească va fi format din 7-8 membri, conduși de un lider de grup. Fiecare membru trebuie să reprezinte cetățenii unui număr de străzi din comunitate.

Aderarea la GIC se face liber consimțit, de cetățenii care își vor sacrifica o parte din timpul liber - estimez circa între 5 la maxim 10 ore pe lună - și care sunt dornici să facă ceva pentru ei și comunitate. Activitatea este voluntară, deci nu este plătită. De aceea noi nu alegem persoanele, ci îi acceptăm pe cei care doresc și care apoi sunt validați de comunitate.

Singura condiție pusă de noi e ca membrii GIC să nu facă parte din structura de conducere a vreunui partid, nu dorim ca GIC-urile să devină anexe de propagandă politică. Pentru aceasta membri GIC vor da o declarație pe proprie răspundere.

Constituirea CIG-urilor se va face undeva la finalul lunii februarie, când dorim să facem întruniri la care să participe cât mai mulți cetățeni din comunitate, pentru ca reprezentativitatea acestor GIC-uri să fie cât mai mare.

Statutul GIC-ului va fi stabilit de membrii acestuia, sigur că noi le vom da unele repere, dar doar atât.

Rep.: Şi ce fel de acţiuni are de îndeplinit un astfel de GIC deja constituit?

N.D.: Oamenii nu se nasc cetățeni, ei sunt într-o prima fază doar locuitori ai orașului. Transformarea din locuitor în cetățean al urbei se face diferit de la om la om. Depinde de mulți factori. Unii reușesc prin forțe proprii, pe alții trebuie să îi ajutăm să se transforme.

De aceea membrii GIC vor participa la două instruiri (training-uri) gratuite, susținute de lectori competenți în domeniu, unde vor învăța elementele esențiale ale democrației participative, modalitățile practice de întocmire a unei petiții și nu numai, care sunt autoritățile cărora trebuie să se adreseze pentru rezolvarea unei probleme, în cât timp trebuie să primească răspuns, ce trebuie să facă dacă nu se respectă termenul legal, elemente de advocacy, etc. Astfel vor deveni cetățeni conștienți de forța lor. Mai rămâne să o pună în practică.

Ca activități principale, membrii GIC vor colecta problemele comunității, le vor prioritiza, vor adresa cereri și petiții către autoritățile și organismele guvernamentale, vor urmări rezolvarea lor, vor solicita întâlniri publice cu cei care trebuie să rezolve problemele ridicate, etc.

O altă activitate importantă este monitorizarea alegerilor.

Rep.: Ce înseamnă monitorizarea alegerilor, cum se va proceda, concret, în acest sens?

N.D.: În primul rând GIC-urile vor solicita rapoartele de activitate a ale actualilor consilieri locali și vor face o analiză a activității acestora, analiză pe care o vor face publică.

Apoi GIC-urile, împreună cu fiecare partid, vor organiza întâlniri cu candidații pentru alegerile locale, unde membrii comunității vor analiza fiecare candidatură - și cine poate să spună mai bine decât cetățenii orașului (vecini, prieteni, dușmani, etc.) dacă candidatul propus pe listă este integru, sau dacă este dedicat comunității.

La aceste întâlniri se vor analiza propunerile candidaților privind îmbunătățirea vieții comunității, urmând ca după alegeri să urmărim modul în care candidații aleși îți respectă promisiunile, iar dacă răspunsul este nu, vom merge până la solicitarea demisiei din funcția de primar, viceprimar sau consilier local.

Aceeași procedură o vom aplica și la alegerile parlamentare.

Rep.: Parcă şi partidele politice - probabil în virtutea unei apropieri de alegător - au iniţiative similare. Parcă grupul PSD din Consiliul local Câmpia Turzii ar avea o iniţiativă în acest sens. Ce părere aveţi?

N.D.: E bine, deși poate ar fi fost mai bine dacă ar fi fost inițiativa unui organizații apolitice, deoarece aderarea membrilor altor partide va fi problematică, dar asta se poate rezolva prin statut.

Vreau să subliniez că, dacă se respectă statutul Grupului de Inițiativă Civică ce ființează acum în mai multe orașe din țară, inclusiv la Cluj-Napoca, atunci e OK.

Grupul de inițiativă civică la nivel de oraș este un grup care trebuie să propună proiectele de dezvoltare ale orașului, pe perioade medii și lungi și să valideze proiectele pe termen scurt stabilite de autoritățile locale. Din acest motiv Grupul de Inițiativă Civică trebuie să aibă în componența sa oameni specializați în domenii diverse: antreprenori, profesori, oameni de cultură, economiști, etc. și, bineînțeles, și liderii Grupurilor de Inițiativă Cetățenească din comunități, cei pe care îi formăm noi prin acest proiect.

Desemnarea unei persoane ca și consultant al primarului sau viceprimarului pentru o anumită comunitate, fără ca aceasta să fie desemnată de comunitate, nu mi se pare ca fiind o soluție democratică.

Rep.: Trecând peste valorile de reuşită ale întâlnirilor de anul trecut şi având în vedere faptul că acest nou proiect - "" - se întinde pe parcursul întregului an 2016, poate ar fi interesant să ne spuneţi cum veţi pune problema cetăţenilor, cum vă gândiţi să îi motivaţi să se implice în proiect?

N.D.: Exemplul realizărilor deosebite în folosul cetățenilor prin intermediul GIC este cea mai puternică motivație. Atunci când cetățeanul află că SE POATE SĂ SCHIMBĂM CEVA ÎN BINE, el vine alături de tine. Înfrângerea birocrației, a inerției și opacității sistemului trebuie să fie obiectivul lui.

Dacă le arătăm oamenilor că drepturile cetățenești nu sunt doar vorbe în vânt, că orice cetățean are dreptul să conteste o decizie nedreaptă și să aibă câștig de cauză în urma contestării și că orice cetățean are legitimitatea de a cere să fie consultat pentru orice decizie care îl privește, atunci avem o motivare care să atragă oamenii alături de noi.

În viața comunitară, cel mai mare "dușman" nu este indiferența sau lipsa de comunicare a autorităților, ci este neîncrederea cetățenilor că pot influența deciziile referitoare la ei.

În încheiere doresc să-i chem pe toți cei interesați de viața comunității să ni se alăture în activitățile proiectului.

Uniti suntem o forță.

Toți, umăr la umăr, avem în mână PUTEREA DEMOCRAȚIEI. Puterea democrației pentru cetățeni.

POWER TO THE PEOPLE era sloganul anilor '70 în America și iată unde s-a ajuns acum. Prin puterea democrației.