Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

13
Tue, Apr
272 New Articles

Marea Unire de la 1918

Agora
Typography

La aniversarea măreţului eveniment istoric al neamului românesc, toţi Românii se pregătesc cu mândrie să-i dea tot prinosul de recunoştinţă. Turda, oraş unde a ars întotdeauna flacăra românismului, prin marii conducători: Horia şi Avram Iancu şi Dr. Ioan Raţiu, avem motivaţia să-i slăvim pe aceşti oameni de seamă, care şi-au arătat vrednicia să apere un neam, o ţară.

La 94 de ani de la acest important eveniment istoric, participăm cu însufleţire să-i stimăm pe făuritorii statului naţional român. Măria Sa, ţăranul ardelean, care a dat jertfă în proporţie de 98% pentru România Mare, trebuie luat în seamă pentru curaj şi dăruire faţă de destinul ţării.
Toată generaţia tânără şi-a adus aportul la implementarea rânduielilor europene, în România, ca stat de sine stătător, ce a câştigat prin luptă şi diplomaţie rangul de ţară liberă între popoare.
Turda a avut şi motivaţia marei sărbători, că duhul voievodului Mihai, s-a jerfit pe pământ turdean, apărând ţara şi creştinătatea apuseană, ca un adevărat strateg şi a realizat visul său de întregitor de ţară.
Faptele lui de arme şi conştiinţă de neam românesc au fost în inimile şi cugetul cronicarilor moldoveni şi munteni, dar şi a Şcolii Ardealului, care s-au propagat treptat în inima ardelenilor, bucovinenilor şi basarabenilor, care s-au coagulat îm perioada primului război mondial, când nimeni nu-i mai putea reântoarce din drumul lor de la reîntregire, ignorând încercările disperate ale Austriei şi Ungariei de a salva din prăbuşirea totală acest imperiu găunos, care scârţâia din toate părţile.
Relevant este că revoluţia populară din toamna anului 1918, a făcut o ţară mare şi puternică prin voinţa poporului român, iar Mihai Viteazul a renăscut pentru turdeni, ca un magnet românesc care îşi atrăgea forţa la deşteptarea României.
Administraţia românească caută prin toate mijloacele să-l aducă în prim plan în memoria colectivă: se înfiinţează orfelinatul de copii „Mihai Viteazul”, se construieşte o cazarmă ce primeşte numele domnitorului muntean, piaţa centrală a oraşului poartă numele de Piaţa Mihai Viteazul, chiar şi primului liceu de băieţi românesc i s-a dat acest nume, care revine după 1965 şi continuă şi astăzi.
Dar cea mai importantă schimbare în bine, este marea întâlnire da la Turda, prin pelerinajul da la mormântul lui Mihai Viteazul, efectuat de mulţi credincioşi ortodocşi din Basarabia şi Bucovina ca să-i mulţumească marelui voievod pentru meritele de conducător militar. Era un act de întărire a credinţei în Dumnezeu, ca în oraşul nostru martir, să se întărească credinţa.
Într-un admirabil articol intitulat „O zi de înfrăţire la Turda”, ziarul „ Turda” (1924) prezintă elogiile pentru Mihai Viteazul, dar şi elementele de unitate, în care pentru români au găsit forţă ca să iasă de sub stăpânirea Marilor puteri europene şi sprijin în ortodoxie. Iată cum s-a produs acest eveniment acum 88 de ani, în oraşul nostru milenar: în ziua de 10 iulie au fost la Turda peste 500 de excursionişti din Moldova întregită pentru a se închina la mormântul lui Mihai Viteazul. La sosirea în gară au fost întâmpinaţi de o bună parte a societăţii române din Turda, în frunte cu autorităţile. Primiţi de dr. Iuliu Genţiu primarul oraşului, întreaga mulţime s-au deplasat cu automobile şi trăsuri către mormântul lui Mihai Viteazul unde protopopul Turzii Iovian Mureşan a celebrat un înduioşător parastas. Corul de muzicieni condus de prof. Ion Caranica a dat răspunsirile la liturghie.
La troiţa închinată voievodului au rostit însufleţite cuvântări: protopop Iovian Mureşan, senator Dr. Ioan Boeru şi d-na Jana, colonel Fodoreanu, iar din partea pelerinilor, deputatul Stoica şi prof. Stamolici.
Spicuim câteva cuvinte de la acest parastas, care a durat o oră de istorie adevărată:
Protopopul Turzii a spus: "pentru această sărbătoare vizita dumneavoastră, membrii ai Ateneului popular Tătăraşi din Iaşi, are o importanţă deosebită pentru că este în strânsă legătură cu faptele petrecute şi trăite de strămoşi şi Mihai Viteazul, în glorioasa capitală a vechii Moldova. Fericitul voievod, acest suflet mare, care s-a născut cu multe veacuri mai înainte, ocupând Ardealul, înfiinţează Mitropolia de Alba Iulia, pe care a ataşat-o jurisdicţiei Târgovişte, reorganizând biserica şi clerul ca şi înaintaşul său Ştefan cel Mare şi Sfânt.
În tot drumul cucerit, aşezase tot atâtea fundamente ale unităţii noastre naţionale şi a unificării noastre sufleteşti. Este importantă vizita dumneavoastră fiindcă după înfăptuirea idealului politic, veniţi din oraşul tuturor suferinţelor şi a glasului înaintaşilor, ca să semnaţi ideea celui de al doilea ideal răsărit la orizont: unirea sufletească".
De mare efect a fost şi cuvântul senatorului Dr. Ioan Boeru, adresat moldovenilor: "sfâşiaţi şi rupţi în trei de lăcomia unui prea puternic neam, fraţi moldoveni, aţi păstrat în inimă veşnic aprinsă şi aţi aprins-o şi în inimile tuturor, flacăra nădejdii reuniunii şi a unirii mari”.
Noi, sub jug străin apăsaţi am fost vreme de trei veacuri şi un sfert străjeri neadormiţi şi neclintiţi a moaştelor sfinte ale acelui domnitor al tuturor românilor şi am păzit cu credinţă împlinirea dreptăţii pe care o înfăptuise el pentru o clipă.
În acest colţişor de ţară nu a fost numai păstrarea tradiţiilor şi aspiraţiilor, ci a fost şi leagănul aproape a tuturor actelor de energie a trecutului nostru.
În regiunea Munţilor Apuseni, care încep la câţiva km de aici, a fost leagănul şi teatrul revoluţionarilor lui Horia, Cloşca şi Crişan din 1784 şi a lui Avram Iancu din 1848, aici în oraşul din vale (Turda), au pornit luptele noastre naţionale şi politice; în modesta bisericuţă ortodoxă a fost ales episcop Andrei Şaguna; din orăşelul Turda a pornit şi închegarea rândurilor românilor în singurul partid românesc din Transilvania.
A fost o fericită idee a comandatului armatei româneşti că în iarna 1918 a trimis în Ardeal prima divizie de voluntari ardeleni din Moldova.
Mitropolitul Basarabiei şi mitropolitul Bucovinei au descălecat la mormântul lui Mihai Viteazul să facă legământul de credinţă, de la frate la frate, care a fost atât de necesar pentru coeziunea sufletească.
Turdenii aduc la Marea Unire omagiul tuturor înfăptuitorilor României Mari şi a constanţei osmozei în idealuri şi acţiuni pentru jertfele lor sub stăpânirea ţaristă sau austriacă ce le-a umilit puterile şi setea de libertate.
De la început Ziua de 1 Decembrie 1918 a devenit ziua naţională a românilor ardeleni şi a fost respectată prin fapte de iubire de neam.

profesor Valentin Vişinescu

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS