Comisia Europeană a dat publicității în aceste zile Raportul de țară pentru România, în care au fost analizate principalele provocări socio-economice din țara noastră.
Unul din pilonii acestui semestru european este dedicat cercetării, dezvoltării și inovării. În acest context, a fost felicitată inițiativa Guvernului României de a apela la instrumentul „Policy Support Facility” al programului-cadru Orizont Europa, în vederea creșterii performanțelor sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, în ideea sprijinirii integrării organizațiilor naționale în Spațiul European de Cercetare (ERA).
De asemenea, raportul de țară al Comisiei Europene a relevat capacitatea responsabililor guvernamentali ai cercetării, inovării și digitalizării de a accesa fonduri europene și scheme de granturi, alături de o bună guvernanță a reformelor, consolidând astfel carierea de cercetător și cooperarea între mediul de afaceri și cel academic.
Remarcăm trendul pozitiv înregistrat în acest an în ceea ce privește intensitatea în inovare, concentrarea fiind mai semnificativă în mai multe regiuni ale țării. Astfel, sectorul tehnologiei informației, precum și cel al comunicațiilor, este în plină expansiune în regiunile București și Ilfov, precum și în Vest și Nord – Vest, unde se dezvoltă centre de inovare în mod constant și frecvent.
Consider că este important de semnalat că ministrul PNL al cercetării, inovării și digitalizării și-a axat activitatea pe cercetare și inovare, esențiale în viitorul apropiat pentru realizarea dublei tranziții, cea digitală și cea verde. Dincolo de adoptarea tehnologiilor existente, cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru furnizarea de tehnologii noi și perturbatoare în domeniul energiei din surse regenerabile și de soluții de stocare a energiei pentru a sprijini tranziția. Alocările financiare adecvate, împreună cu obiectivele de cercetare și inovare clar articulate și obiectivele de finanțare, rămân însă esențiale.
Raportul de țară mai felicită măsurile privind digitalizarea administrației publice, prin abordarea problemei fragmentării și a lipsei de interoperabilitate, precum și prin eliminarea barierelor birocratice inutile.
Este lăudabil că PNRR propune un set ambițios de reforme și investiții și alocă un buget considerabil, prin intermediul căruia va fi asigurată interoperabiltatea, dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru sistemul de cloud guvernamental, care conectează până la 30 de instituții publice.
Digitalizarea administrației publice urmează, de asemenea, o abordare sectorială prin măsuri legate de e-sănătate, digitalizarea sistemului de justiție, mediu, ocuparea forței de muncă și protecția socială, implementarea de formulare electronice pentru achiziții publice și o serie de servicii electronice.
În concluzie, provocările cu care se confruntă sistemul de cercetare, inovare și digitalizare identificate în raportul de țară al Comisiei Europene vor fi transformate în obiective mobilizatoare, care vor conduce la proiecte viabile, în vederea realizării unor schimbări structurale concrete, ce vor fi în beneficiul tuturor românilor.
Deputat PNL Cluj,
CRISTINA BURCIU
