Antreprenorii, oamenii ingenioși și inventivi, companiile private vor putea să-și înregistreze mai ușor și mai rapid la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci) brevetele de invenție, mărcile, desenele, modelele și indicații geografice, odată cu votarea în Camera Deputaților (decizională), miercuri, 7 februarie, a proiectului de lege depus împreună cu colegii mei, deputații Victor Ilie și Daniel Blaga, cărora le mulțumesc încă o dată, cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietății Intelectuale de anul trecut.
Pentru a-ți înregistra o invenție, o marcă etc., la OSIM, erai nevoit să treci printr-o procedură care te obliga să apelezi obligatoriu la un consilier de proprietate industrială - puțini și foarte aglomerați în România – ceea ce rezulta într-o procedură greoaie, stufoasă și foarte înceată. Aceste lucruri contravin standardelor aproape unanime la nivelul UE în această materie și stau împotriva creativității și a inovației ce contribuie la progresul individual și societății.
Nevoia reală a antreprenorilor se lovea de cadrul birocratic prea limitat față de nevoile lor reale și în mod just elimină obligativitatea de a apela exclusiv la un consilier de proprietate industrială deschizând poarta și avocaților care vor putea astfel să reprezinte cetățenii și în fața OSIM, așa cum o pot face, de altfel, în fața oricărei alte autorități publice.
Astfel, deși mulți dintre cei care vor să înregistreze ceva la OSIM se adresează avocaților pentru consiliere, proiectul nostru devenit acum lege va permite ca inclusiv avocații să poată duce la bun sfârșit această procedură, nemaifiind astfel legați de condiția birocratică de a fi membru al Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială.
Cu atât mai normal vine această modificare cu cât avocatul poate cumula profesia de avocat cu cea de consilier în proprietate intelectuală (Legea 51/1995 pentru exercitarea profesiei de avocat).
Prin modificarea legislației în vigoare (Legea nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţile geografice, Legea nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, și Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenţie), România se aliniază la practicile europene similare, care reflectă, de altfel, și cerința pieței în astfel de materie, doar România și Estonia având legislații anacronice în această direcție.
