Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

01
Fri, Mar
115 New Articles

Eseul “Eu, eroii și cartea” - Tudor Crăciun. Marele premiu la concursul organizat de Biblioteca Municipală “Teodor Murăşanu” Turda

Cultură
Tools
Typography

Când am pășit în bibliotecă, am simțit imediat atmosfera încărcată a dorinței cunoaștere și a misterului pe care cărțile, pagină cu pagină, ne-o oferă. Cărțile îmi ofereau o gamă infinită, iar dorința de a explora fiecare colț al acestei lumi a literaturii era imensă. În încercarea de a găsi o carte potrivită, am început să mă plimb printre rafturile pline cu cărți de fel și fel, iar în cele din urmă am pus mâna pe cartea care mi s-a părut ieșită în evidență față de celelalte din cauza coperții pe care o avea. M-am așezat într-un colț liniștit al bibliotecii, nerăbdător să mă pierd în povestea și personajele cărții.

După cateva pagini citite, pagină după pagină, dorința mea de a mă scufunda din ce în ce mai adânc în povestea cărții era tot mai mare. Copleșit de suspans, cărțile de pe rafturi au început să prindă viață într-un mod uimitor fără să-mi dau seama. Personajele pe care le studiasem, împreună cu doamna profesoară, ieșeau din pagini și chiar acum, imi stăteau în față. În acel moment, Otilia Mărculescu, Felix Sima și Leonida Pascalopol, personaje din „Enigma Otiliei” scrisă de către George Călinescu au ieșit din cărțile lor și au intrat în realitatea bibliotecii. Otilia, cu eleganța și farmecul său seducător, era însoțită de Felix, un tânăr plin de pasiune și determinare, dornic să devină un doctor renumit, călcându-i pe urmele tatălui său, aceștia fiind totodată însoțiți de către Leonida Pascalopol. Privindu-i, am realizat că acești eroi ai literaturii nu erau doar personaje dintr-o carte, ci oameni reali cu emoții și trăiri. Îmi aminteam cu drag conflictele și dramele prin care trecuseră, iar acum acești eroi erau aici, în bibliotecă, ca și cum ar fi venit să își continue aventurile și să își dezvăluie gândurile și sentimentele. În timp ce admiram reîntâlnirea celor trei, Ștefan Gheorghidiu, împreună cu soția sa, Ela din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” scris de Camil Petrescu se alăturau grupului. Cei doi iubiți împărțeau un trecut tumultuos și o dragoste profundă, iar acum, în bibliotecă, păreau mai vii ca niciodată. Ștefan, cu conflictele sale interioare și dilemele morale, se afla alături de Ela, o femeie puternică și plină de compasiune. Împreună, acești eroi aduceau cu ei nu doar poveștile lor, ci și întrebările și provocările pe care le ridicau despre iubire și război. Dar aventurile nu se opreau aici. Domnul Grigoriade, se alătura și el grupului nostru. Nici ei nu-și puteau explica cum se întâmplase, dar erau fascinați de oportunitatea de a explora lumea în care se află. Otilia Mărculescu, s-a apropiat de Ștefan Gheorghidiu și i-a adresat o întrebare despre aceasta lume nouă. Ștefan neștiind să-i răspundă, o invită pe aceasta să-i fie alături în timp ce explorează misterioasa bibliotecă. Felix Sima, s-a apropiat de Ela Gheorghidiu și a început să-i pună întrebări despre diferite cărți și povești. Ela i-a răspuns cu zâmbetul pe buze, împărtășindu-i pasiunea pentru literatură, cei doi reușind să se cunoască prin intermediul cărților. Ea i-a spus că biblioteca este un tărâm al imaginației, unde poți călători în timp și spațiu cu ajutorul cărților. În timp ce Otilia și Ștefan explorau minunile bibliotecii, și-au dat seama că și ei erau personaje din cărți. Domnul Grigoriade, s-a apropiat de Pascalopol și l-a întrebat despre posibilitatea de întoarcere a acestora în cărți. Pascalopol l-a privit în adâncul ochilor pe Grigoriade și l-a lăsat fără un răspuns la întrebare.

Am simțit o adiere rece care m-a făcut să mă întorc și să caut sursa. Am văzut că o ușă din spatele meu fusese deschisă și că un vânt puternic bătea prin ea. Din curiozitate m-am ridicat și m-am îndreptat spre ușă. Când am intrat în camera următoare, am fost surprins să văd că aceasta era goală, cu excepția unui singur scaun și a unei mese. În ciuda celor întâmplate, Otilia și Ștefan erau de negăsit, cei doi au lăsat în urma lor cărți pe jumătate deschise, chei de la diferite uși și câteva semne de carte aruncate prin diferite camere. Dintr-o dată, în camera în care eu, normal, în secunda aceasta trebuia să fiu cu nasul în cartea pe care mi-am ales-o, se aud niște voci noi, voci pe care până acum nu le auzisem nici măcar din partea personajelor. Din cauza curiozității de care un cititor dă dovada am decis să verific proveniența acelor voci, se dovedise că noi personaje apăruseră printre care se aflau, Aglae Tulea și Moș Costache care în spate purta un sac ce părea a fi plin cu bani de aur. Aceștia începuseră un joc de cărți cu celelalte personaje, Moș Costache începând să fumeze țigară după țigară, prins în miza jocului de cărți, când dintr-o dată se aude un zgomot puternic care părea să vină de afară. Moș Costache era puțin amețit și nu băgă de seama sunetul care i-a făcut pe restul jucătorilor să-și arunce cărțile din mână. Plini de curiozitate, doream să deslușim „misterul” sunetului. Într-adevăr, sunetul provenea de afară, mai exact de pe strada bibliotecii, unde un camion se ciocnise de un stâlp de electricitate și toată strada rămăsese fără curent electric.

Dintr-o dată, o alarmă începe să se audă, o alarmă precum clopoțelul de începere sau de încheiere a unei pauze. Personajele începeau încet-încet să dispară luându-și rămas bun unii de la alții, până când am observat că și eu încep să dispar, trezindu-mă cu capul pe cartea pe care parcă o începusem de ceva vreme, doar că in realitate, eram doar la prefață.

Din acea zi, am învățat să îmi aleg cu grijă cărțile pentru a evita întâlnirea cu noi personaje...

 

 

 

 

 

 

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS