Anul sărbătoririi Centenarului României a creat conjunctura favorabilă înființării unei reviste culturale a Turzii. Dorită în unele cercuri ale intelectualității turdene, revista, despre necesitatea înființării căreia s-au exprimat în ultimii ani scriitori turdeni precum Mircea Ioan Casimcea sau Ioan Bembea, a apărut la sfârșitul lunii martie a anului 2018.
Printre hotărârile luate de grupul persoanelor care au consimțit să contribuie cu mintea, cunoștințele profesionale și energia lor, la apariția revistei, întrunit cu trei săptămâni înainte, la o ședință desfășurată la Galeria de Artă din Turda, s-a aflat și aceea cu privire la data apariției publicației, fixată pentru ultima zi de miercuri a fiecărei luni.
Și în luna martie a anului 2018 ultima miercuri s-a nimerit în ziua de 28, ce a devenit data de naștere a revistei culturale a Turzii. Publicația, ce apare sub egida Casei de Cultură, grație finanțării asigurate de către autoritățile publice turdene, cu girul primarului Cristian Matei și al Consiliului local Turda, a fost botezată ”Ecouri”. Nașă, prof. dr. Olga Elena Morar, coordonatorul secțiunii de literatură în cadrul colectivului redacțional.
Pe lângă literatură, în revista ”Ecouri” și-au găsit loc articolele despre artă plastică, teatru, fotografie, cronică dramatică, recenzie de carte, etc. Pe lângă tematica culturală, ce, în opinia inițiatorilor publicației ar trebui să creioneze specificitatea revistei, Ecouri a mai oferit, prin articolele publicate, informații despre istoria locală și națională, despre colecții și colecționari, sau despre etnografie și folclor.
Aria domeniilor abordate a extins perimetrul de circulație al revistei Ecouri, citită nu numai în Turda ci și în Câmpia Turzii, Aiud, Luduș, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Iași, Brăila, sau în București. Revista culturală ”Ecouri” se bucură de ”audiență” și în satele din vecinătate, precum Viișoara, Urca, Mihai Viteazu, Soporu de Câmpie și Băișoara. Semnale încurajatoare s-au primit și din străinătate. Astfel, revista ”Ecouri” se bucură de aprecieri și la Paris. Ca semn de apreciere a eforturilor colectivului redacțional, prin profesorul universitar Theodore Bucur, din Lile (Franța) Asociația La Maison Roumaine, din Paris, a oferit redacției revistei ”Ecouri” un volum cu poeziile lui Mihai Eminescu, cu o prefață semnată de Titu Maiorescu, publicat în anul 1901 la Editura Socec, din București și un ”Atlas istoric-geografic” al României, editat în anul 1920, ambele în format electronic.
Și cum revista nu se ”face” singură, la un an de la apariția sa, perioadă marcată prin numărul 12 al publicației Ecouri, apărut în 27 februarie, trebuie pomeniți oamenii care au contribuit, cu articole, fotografii, grafică sau picturi la alcătuirea sumarului celor 12 numere ale publicației culturale a Turzii. Așadar, la o succintă trecere în revistă, rezultă următorul ”pomelnic”: scriitorii Mircea Ioan Casimcea și prof. Ioan Bembea, profesorii doctori Olga Elena Morar (literatură), respectiv Răzvan Mihai Neagu (istorie), profesorii Horațiu Dorin Groza (istorie și arheologie) și Florin Stan (istorie), Petru Suciu (colecții și colecționari), dr. arhivist Mirela Cărăbineanu (documentare), Adrian Țion (cronică dramatică), Virgil Deceanu și Mihaela Deceanu (dramaturgie și istoria teatrului), prof. dr. Cristina Oprea (arte plastice), Marian Oprea (artă fotografică). Preoții Grigore Marchiș, împreună cu Marius Cocan, au oferit, turnat în slove, balsamul necesar sufletului. Ilustrarea revistei se datorează, în mare măsură, fotografilor artiști Ovidiu Cosac și dr. Nicușor Țigănilă, pictorilor Cornel Vana, Alida Nagy și Gavril Nechifor, precum și fotoreporterului Marius Romilă. Iată, cu începere din numărul 12, între ilustratorii revistei Ecouri se numără eleva Jasmina Feneșan, din clasa a VII-a la Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda, ajutată de către profesorul Alexandru Picovici în descifrarea tainelor artelor plastice.
Oameni din afara Turzii au ținut să pună umărul la asigurarea dăinuirii revistei culturale a Turzii. Cu acest prilej aniversar, se cuvin adresate mulțumiri deja pomenitului Adrian Țion, cronicar dramatic la Cluj-Napoca, însă de obârșie turdean, scriitoarei Doina Cetea (secretar general al filialei clujene a Uniunii Scriitorilor din România), poetei Gențiana Groza, de asemenea din Cluj-Napoca, scriitorului Aurel Podar, din Beclean, dar cu rădăcini în Triteni. La acest capitol, al colaboratorilor externi se cuvin menționați graficiana și scriitoarea Constanța Abălașei Donosă, din Brăila, corespondenții Georgeta Anechei (București), care descrie frumusețile țării în articolele rodite ca urmare a peregrinărilor sale prin ”România pitorească” și Ladanyi Emese, corespondenta de la Paris, care, în ciuda depărtării, nu s-a înstrăinat de fenomenul cultural-artistic din Turda, orașul său de obârșie.
În domeniul literaturii, subsecțiunea de creație, în paginile rezervate ”ziditorilor în cuvânt” au publicat autorii locali Cerasela Libeg și Dan Florea (versuri), respectiv Ioan Bembea (proză), Emil Hălăștuan (teatru și proză), epigramistul Vasile Iușan precum și poetul Nicu Gavrilovici. Cel mai recent nume ”racolat” este cel al epigramistului clujean Eugen Albu. Colectivul redacțional așteaptă și alte ”condeie cu har literar” dispuse să aleagă revista Ecouri pentru a oferi publicului mostre din creația lor.
Aici se cuvine menționată o altă decizie a colectivului redacțional, adoptată încă înainte de apariția primului număr al publicației. Revista ”Ecouri” va găzdui, în paginile sale, doar creații cu o valoare literară satisfăcătoare. Pentru a evita riscul metamorfozării ”Ecourilor” într-o trambulină de propulsare a nonvalorilor, a persoanelor care comit producții ”literare în acord global” fără a dispune, pentru aceasta, de minimul bagaj lexical necesar pentru asemenea întreprinderi, orice text primit spre publicare va trebui să primească ”bun de tipar” din partea responsabilului secțiunii literare, adică din partea prof. dr. Olga Elena Morar.
Îi asigurăm pe cititorii noștri, pe toți cei care au nevoie de hrană spirituală într-o lume subjugată în cvasitotalitate de tentațiile consumeriste, că membrii echipei redacționale a revistei Ecouri vor rămâne credincioși leit-motivului ce i-a unit în încercarea de a împiedica colapsul spiritului românesc, înscris pe frontispiciul revistei: ”Verticalitate prin Tradiție, Cultură și Credință”.
Amin!
Redactor -șef al revistei culturale Ecouri
Emil HĂLĂȘTUAN
