Vineri, 24 ianuarie 2019, cu ocazia sărbătoririi Unirii Mici, galeria de artă “Valer Suciu” din Turda a găzduit vizionarea scurtmetrajului documentar “Bellu - Panteonul României”.
Filmul a fost realizat în cadrul unui proiect cultural finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi are la bază cartea “Bellu - Panteonul României” a scriitorului clujean Ioan Ciorca, cel care semnează şi scenariul filmului.
Despre carte, la evenimentul de la Turda a vorbit chiar Nadia Fărcaş, director al editurii Ecou Transilvan, editură la care a apărut cartea care a stat la baza realitării filmului:
“În volumul de faţă - «Bellu - Panteonul României» - (autorul - n.r.) ne aduce foarte multe informaţii şi ne ghidează foarte uşor, având un spirit aparte prin care a creat acest ghid, ne ghidează prin cimitirul Bellu, din Bucureşti, aducându-ne în prim plan mari personalităţi care, din păcate, nu mai sunt printre noi şi ne privesc de acolo de sus, de undeva, şi se bucură, pentru că au apărut în această carte şi în acest film. Iată că şi prin film şi prin harta de faţă şi prin carte autorul aduce un pios omagiu personalităţilor marcante din diverse domenii culturale şi nu numai, scoase în evidenţă prin fotografiile lor, prin morminte şi prin diferite monumente pe care le veţi vedea şi în film.”.
Cel mai in masură să vorbească despre filmul documentar şi despre legătura subiectului filmului cu evenimentul de la 24 ianuarie a fost chiar scriitorul şi scenaristul clujean Ioan Ciorca:
“Legătura este următoarea: Mica Unirea a fost, de fapt, primul pas în realizarea Marii Uniri. Şi să ştiţi că în cimitirul Bellu, în acest panteon naţional, sunt principalele personalităţi ale României care au făcut posibilă realizarea acestui deziderat de veacuri al poporului nostru. [...] Poate veţi fi curioşi să aflaţi motivele pentru care de ce tocmai de aici din Transilvania s-a trzit cineva să realizeze o astfel de lucrare. [...] Pentru că în urmă cu 100 de ani de aci din Transilvania a plecat episcopul Iuliu Hossu care a citit Proclamaţia Unirii la 1918 şi tot el a plecat, după aceea, şi a dus-o în Parlamentul României Mari, să o înmâneze regelui Ferdinand, ocazie cu care a spus acele nepieritoare cuvinte: «cum pentru toţi strămoşii noştri romani toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la Bucureşti, pentru că Bucureştiul este Sionul Neamului Românesc»”.
De asemenea, Ioan Ciorca a mai subliniat că, în condiţiile în care chiar unirea pare a fiinţa doar la nivel declarativ , aproape că este imperios necesar să ne întoarcem la valorile naţionale şi la limba maternă.
La final, participanţii au primit fiecare câte o hartă a cimitirului Bellu.
