Tânăra interpretă turdeană a fost din nou în centrul atenţiei. De data aceasta în cadrul unei întâlniri organizate de grupul de la cafeneaua culturală turdeană La Papion.
Întâlnirea a avut loc joi, 21 mai, cu începere de la orele 18.00.
"Până acum nu a luat decât note de 10 la Şcoala «Avram Iancu» unde învaţă" spunea jurnalistul Emil Hălăştuan - amfitrionul întâlnirii - despre solista turdeană în legătură cu care adăuga: "am întrebat-o cum reuşeşte să-şi împartă ziua dar n-a vrut să-mi spună, a zis că-i secret".
Unul dintre scopurile întâlnirii a fost, pe lângă a oferi, odată în plus, dovada calităţilor vocale ale Oanei Venţel, şi un prilej de discuţie despre diverse stiluri muzicale tradiţionale sau despre elemente de istorie a folclorului. Rolul, în acest sens, i-a revenit lui Aurel Feneşan, care este şi bunicul solistei turdene.
Acompaniată la fluier de Neluţu Mornea, Oana Venţel a început partea artistică a evenimentului interpretând melodia "A venit aseară mama", prezenţa solistei la întâlnire fiind, până la urmă, un aspect pozitiv având în vedere că această prezenţă era cât pe ce să nu se întâmple, Oana fiind afectată de o răceală. Însă până la deplasarea din Elveţia, de luna viitoare - unde va susţine un spectacol împreună cu ansamblul de la Ocna Mureş - lucrurile vor sta, cu siguranţă, mult mai bine.
"Despre cântarea conştientă avem primele date şi însemnări din vremea regelui Solomon. Se cânta priceasnă - şi nu rap, rock ori muzică clasică - şi tot din acea vreme e şi primul instrument muzical de acompaniament, psaltironul, care era cu sau fără cutie de rezonanţă", preciza Aurel Feneşan. Dacă dintre instrumentele moderne cu coarde care au cutie de rezonanţă pot fi enumerate foarte simplu vioara, chitara, mandolina etc., cel mai popular instrument modern cu coarde fără cutie de rezonanţă ar fi harpa.
Aurel Feneşan
"De obicei pricesnele se cântau, în cor, la adunările religioase" mai spunea Aurel Feneşan amintind apoi de doină ca stil muzical, urmată, cronologic, de cântările corale sau romanţele, romanţa, spunea Aurel Feneşan, putând să aibă şi influenţe de la şansoneta franceză. Din enumerare nu au lipsit nici cântecele de joc nici cele de veselie.
"De cântat nu poţi cânta oricând. Dimineaţa, după ce te trezeşti - spun cei care cunosc - este nevoie de cel puţin 4 ore de la momentul când te-ai trezit, până când vocea e pregătită să cânţi" adăuga bunicul Oanei Venţel, care aprecia că 30% din mesajul cântecului e transmis de versuri, restul de muzică.
Chiar mai mult, Aurel Feneşan - deconspirat cumva de jurnalistul Emil Hălăştuan - a mărturisit că mai scrie şi versuri când îl prinde inspiraţia. Şi pentru a-şi demonstra talentul scriitoricesc, bunicul Oanei Venţel a şi citit câteva din aceste versuri, ba pe unele chiar le-a şi cântat, deşi mărturisea că nu consideră că are una dintre cele mai strălucite voci.
Prezenţa Oanei Veneţel era, însă, asociată cu postura ei de interpretă, aşa că, inclusiv la solicitarea celor prezenţi, solista turdeană a mai delectat publicul cu melodii precum "cine iubeşte şi lasă", "Dragu mi-i unde-am venit" sau, ca de final, "Cântă cucu-n Bucovina".
Pe Oana Venţel, interpretând "Cine iubeşte şi lasă" o puteţi viziona AICI.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
