O expoziţie uşor inedită pentru publicul comun iubitor de artă din Câmpia Turzii sau Turda a avut loc vineri, 19 iunie, în sala mică a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu" din Câmpia Turzii.
Intitulată "Transfer cultural - Mandale", expoziţia de la Câmpia Turzii a fost deschisă de fiica artistei Mihaela Crişan - Alexandra Crişan - cu "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" a lui Lucian Blaga, poezie despre care vorbitoarea spunea că, într-un fel caracterizează, în esenţa ei, principiul creaţiei artistei Mihaela Crişan.
"Pictura pe care ea o realizează cuprinde în ea o taină ce poate fi desluşită doar printr-un suflet deschis atins de sensibilitatea iubirii" spunea Alexandra Crişan adăugând că "transferul cultural" e motivat de faptul că autoarea lucrărilor "reuşeşte să imprime în lucrările ei diverse culturi arhaice", exemplele date în acest sens fiind împletirea trecutului cu actualitatea, a istoriei cu viitorul sau a efemerităţii cu veşnicia.
La evenimentul organizat în colaborare cu Primăria Câmpia Turzii şi Asociaţia Artiştilor Plastici Câmpia Turzii primul moment artistic a fost asigurat de copiii de la grupul Melody condus de Nicuşor Lăcătuş, care au interpretat melodiile "Copilăria", "Coşarul" (interpretată de Iulia Mocean) şi You Raise Me Up (interpretată de Emilia Fedea).
Ildi Paşca a fost cea care a completat spectacolul cu un recital de pian intitulat "De la Bach la Joplin prin Clayderman", după care a urmat microrecitalul de operă al Lenuţei Borza, microrecital în care s-au regăsit aria lui Mimi din "Boema" lui Giacomo Puccini, aria Anei din opereta "Ana Lugojana" a lui Filaret Barbu şi "Ave Maria" de Franz Schubert.
Spectacol muzical a fost încheiat de segmentul folk-country asigurat de Nelu Roşca.
Mulţumind celor prezenţi că sunt de faţă pentru a sărbători împreună munca de un an a artistei, autoarea Mihaela Crişan a explicat că "mandală" este un cuvânt de origine sanscrită, limbă în care înseamnă "cerc". Pornind de la simbolistica Lunii şi a Soarelui, Maria Crişan spunea că "oamenii mai întâi au desenat cercul, apoi animalele din jurul lor".
Pentru cei care nu erau familiarizaţi cu mandalele, Mihaela Crişan a explicat: "lucrarea se încadrează într-un cerc şi în mijloc e un simbol, un medalion care reprezintă centrul lucrării şi de la medalion la exterior sunt figuri geometrice, care reprezintă o geometrie sacră. Geometria şi cifrele sunt esenţa Universului, matematica e în noi şi ne ajută să mergem mai departe".
Recunoscând că după lucrări realizate pe pânză şi lucrări în creion, a acceptat provocarea artistului plastic Mihai Hădărugă de a picta şi pe suprafeţe mai puţin convenţionale cum ar fi pietrele, artista expozantă a mărturisit că pictura pe piatră ar purta o încărcătură extraordinară.
Chiar dacă un ochi avizat ar recunoaşte mandalele de influenţă tibetană (în care se regăsesc floarea de lotus şi rotunjimile) sau cele de origine celtică ori mayaşă, Mihaela Crişan spunea că "figurile geometrice le poţi pune cum simţi" explicând şi că, de fapt, toate popoarele au pictat şi desenat mandale chiar fără să-şi dea seama, exemple în acest sens fiind porţile maramureşene sau picturile din bisericile ortodoxe unde simbolistica cercului se regăseşte din abundenţă.
După ce s-a referit la Carl Jung ca fiind primul care s-a folosit de pictarea sau desenarea mandalelor ca terapie, artista expozantă s-a referit la mandalele pictate pe sticlă în stilul vitraliilor, la simbolistică, la culori şi cifre şi codul culorilor reprezentat prin cifre (roşu e 1), la şirul lui Fibonacci şi aşa mai departe.
Mărturisind că nu mai ştie ce să spună, Mihaela Crişan s-a limitat la a invita publicul prezent să se bucure de lucrările realizate - aşa cum spunea - în ultimul an de zile.
