Seceta pare să nu fi fost neapărat o problemă foarte mare pentru Compania de Apă Arieş. În timp ce în alte zone ale ţării se restricţiona consumul de apă, în Comunitatea Urbană Arieş, zonă pe care o deserveşte CAA, acest lucru pare să nu se fi întâmplat.
Perioadele secetoase par să fie din ce în ce mai acute odată cu trecerea timpului iar în cadrul conferinţei de presă organizate la sediul CAA, inginerul Laurenţiu Turcu - şef al departamentului SDI în cadrul CAA - chiar a făcut o scurtă istorie a modului în care perioadele secetoase au determinat găsirea de soluţii, respectiv găsirea de noi surse de apă.
Prima sursă de apă a actualei Companii de Apă Arieş este cea de pe strada Bogata, "făcută la 1912" şi care ar fi rezistat până în anii '40. Conducerea companiei care la vremea respectivă se numea Întreprinderea Comunală atrăgea atenţia asupra incapacităţii de a furniza apă potabilă în anumite zone din oraş, cu preponderenţă în perioadele secetoase. Se impunea, aşadar, găsirea de noi soluţii, respectiv găsirea unei noi surse de apă şi aşa "a intrat în scenă" sursa de la Mihai Viteazul, sursă a cărei construcţie a început în 1956, construcţie care a durat trei ani de zile.
Pe parcursul următorilor zece ani au mai existat perioade de secetă, constatându-se că sursa de la Mihai Viteazul nu mai dă randamentul prognozat - de 300 l/s - ci, din cauza secetei, debitul scade până la 150 l/s. Din nou se impunea găsirea de soluţii.
Astfel, sursa de la Corneşti era noua soluţie. Construcţia sursei de la Corneşti a început în 1974, a durat până în 1975 şi sursa a fost dată în folosinţă în 1977.
"Tot timpul există, în lunga perioadă de 100 de ani (a existenţei CAA - n.r.), ciclicitatea asta a apariţiei perioadelor secetoase care se pare că, în ultima vreme, sunt din ce în ce mai acute", spunea Laurenţiu Turcu, precizând că în planurile de investiţii pe care, la momentul de faţă, le are Compania de Apă Arieş, există noi variante de propus spre aprobare administraţiei locale, variante care ar ajuta furnizorul de apă potabilă să treacă mai bine peste perioadele de secetă. Astfel, Laurenţiu Turcu vorbea de îmbogăţirea pânzei de apă freatică prin inundare artificială. "Dacă Consiliul local consideră că are fonduri să finanţeze sau să se găsească alte fonduri, atuncea aceasta ar fi o metodă ca să fim pregătiţi pentru perioade din acestea care ne pun în situaţii mai grele", exemplifica Laurenţiu Turcu, cel care spunea că, pentru Câmpia Turzii, de exemplu, se are în vedere completarea debitului de apă prin pompare din apa râului Arieş, apă care urmează a fi trecută prin filiera de tratare. Cât despre sursa Poiana, "este în curs de finalizare o investiţie care va fi pusă în funcţie şi care, iară, va completa debitul necesar în zonă", completa Laurenţiu Turcu.
Necesitatea acestor variante de investiţii era motivată de Laurenţiu Turcu prin necesitatea de a fi pregătit - ca furnizor de apă potabilă - "ca atunci când scade debitul din cauza secetei să rămână suficient debit pentru a acoperi". Mai mult, Laurenţiu Turcu relua spusele directorului general al CAA - Alexandru Sabău - precizând că "serviciul de alimentare cu apă este în expansiune şi atunci noii consumatori trebuie să ne găsească în situaţia să le putem asigura debitele, deci trebuie să fim pregătiţi atât pentru situaţii secetoase cât şi pentru alte situaţii care pot apărea".
Capacităţile de furnizare a apei potabile au fost subliniate de directorul general Alexandru Sabău, care atrăgea atenţia asupra faptului că în timp ce în alte zone ale ţării existau restricţii la furnizarea apei, Turda şi zonele din apropiere - zone deservite de CAA - nu s-au confruntat cu astfel de situaţii.
Ca să-şi sublinieze spusele, Laurenţiu Turcu spunea: "În vizita care o veţi face veţi vedea la sursa Hăşdate ce efect a avut seceta şi totuşi noi suntem în bună regulă şi nu am făcut programe de sacrificii, aşa cum se recomandă prin legea apelor - şi cum recomandă cei de la Apele Române - ca atunci când există situaţii mai grele şi debitul este insuficient trebuie să facă program de sacrificii". De asemenea, Laurenţiu Turcu preciza că întâi trebuie "sacrificaţi" agenţii economici şi "în primul rând trebuie să dai apă la populaţie". "Mai bine sacrifici, pe perioade mai rezonabile, agenţii economici decât să lipseşti populaţia de apă", spunea Laurenţiu Turcu.
