18
Mon, Dec
165 New Articles

Lucian Oprea - crescator de prepelite: Nu exista contraindicatii in consumul de carne sau oua de prepelita

Actualitate
Typography

Mă numesc Lucian Oprea şi mă ocup de creşterea prepeliţelor de 4 ani de zile. Am început atunci când soţia mea a avut probleme de sănătate şi, pentru a lupta cu afecţiunea, am citit pe internet şi mi-am zis să încerc. Aveam o cunoştinţă care avea prepeliţe şi am cumpărat câteva de la el, am luat şi o cuşcă şi aşa am început să mă ocup de creşterea prepeliţelor.

Cu timpul m-am extins, m-am ocupat de incubat apoi de vânzarea ouălor. Am reuşit să mă extind şi am început să fiu căutat atât în Câmpia Turzii cât şi în localităţile limitrofe.
Investiţia nu a fost foarte mare pentru că păsările au fost la un preţ acceptabil. La început am avut 50 de păsări şi veneau la mine neamuri sau vecini şi îmi cereau ouă. La un moment dat am început eu să construiesc cuştile pentru păsări pentru că în comerţ erau mai scumpe. Şi pentru mâncarea lor m-am interesat pentru că nu mănâncă orice, trebuie preparată într-un mod special şi am cumpărat de unde era mai ieftin. Apoi toate au venit de la sine.
Revenind la problema de sănătate a soţiei pe care o avea atunci când am decis să încep afacerea, pot spune că, prin aceste ouă de prepeliţă, starea de sănătate a soţiei s-a îmbunătăţit. Cei care au mai încercat au simţit și ei același lucru pentru că oul de prepeliţă dă o anumită vigoare şi are multe calităţi. Sunt şi doctori care recunosc acest lucru. Pot spune că e chiar un ou ”bio”, cel de prepeliţă.
Soţia mea, pentru tratament, consuma ouă crude dimineaţa, pe stomacul gol. Această recomandare a venit de la un specialist iar detalii se pot găsi pe internet. După patru ani, soţia mea se simte acum foarte bine. Tratamentul se face într-un mod aparte, se consumă ouă timp de o lună apoi se face pauză trei săptămâni şi tot aşa. Oul conţine minerale, vitamine şi corpul are nevoie de aşa ceva. Pot spune că, la noi în ţară, nu se cunoaşte aşa de bine prepeliţa şi beneficiile oului său. Am văzut în câteva magazine că oamenii se uită la oul de prepeliţă dar nu ştiu ce beneficii are.
Pentru dezvoltarea afacerii am citit multe cărţi, dar pot spune că fiecare autor îşi spune experienţa proprie. Deci, numai lucrând cu ele îţi poţi da seama cum să te ocupi de aceste păsări.
În momentul de faţă am 200 de prepeliţe, chiar am redus numărul de la 500 pentru că mâncarea s-a scumpit, mai ales în perioada de vară cerinţele sunt mai puţine. Toamna şi primăvara sunt mai multe cereri şi atunci pot să mă extind.
Prepeliţa japoneză este cea mai răspândită în Europa şi la noi în ţară. Pe lângă această specie eu mai am şi cea tibetană, prepeliţa faraon (aurie), prepeliţa albă care e un soi adus din Franţa, prepeliţa cenuşie sau prepeliţa tuxedo. Mai există şi alte specii, unele sunt doar pentru carne, altele doar pentru ouă. Prepeliţa japoneză este pentru ouă, dar şi cea tibetană. Prepeliţa faraon este pentru carne pentru că are o greutate mai mare, are aproximativ 250 de grame, în timp ce restul au cam 200 de grame. Masculul pot spune că este mai ”aspru”, în timp de femela e mai leneşă pentru că se ocupă cu ouăle, deci ea duce ”greul”. Sunt şi specii de prepeliţă doar pentru aspect. Am fost şi eu la expoziţii de prepeliţă pe la Oradea, acum vreau să particip la Luduş la o expoziţie.
Atunci când am făcut cuştile am respectat un standard care există, modelul a fost una achiziţionată în comerţ. Lungimea e de 900 de milimetri, lăţimea 500 de milimetri şi înălţimea 300 de milimetri.
Hrana prepeliţelor constă în porumb, grâu şi un premix cumpărat din comerţ şi spoi respect reţeta cum trebuie amestecate. Puii de prepeliţă sunt vioi din prima zi, ei stau într-o cuşcă cu lampă, au nevoie de o temperatură de 45 de grade, apoi după trei săptămâni temperatura poate scădea până la 20 de grade.
În altă ordine de idei pot să vă spun cum se face carnea de prepeliţă la grătar. Cel mai important lucru e că penele se smulg, nu se opăresc, pentru că așa carnea îşi pierde calitatea. Carnea se pune apoi în apă cu sare, unde se lasă timp de 10 minute, se pune şi puţin piper apoi se pune la grătar. Carnea de prepeliţă este foarte bună şi pentru că are foarte puţin colesterol. De aceea kilogramul de carne este aproximativ 35 de lei.
Prepeliţele care ajung la cinci săptămâni de zile deja încep să facă ouă iar la șase săptămâni se spune că deja sunt la maturitate. Puţini clienţi am care sunt interesaţi de carne, pentru că este foarte scumpă, deci numai oamenii cu bani îşi permit, dar mulţi oameni vin pentru ouăle de prepeliţă. În general, vând ouă şi pui pentru creştere.
Nu am făcut calcule să văd exact cât am cheltuit, pentru că banii i-am cheltuit treptat. Investiţia de la început a constat în achiziţionarea unei cuşti şi a 50 de păsări. Am crezut iniţial că doar în familie vom folosi ouăle, dar randamentul a fost foarte mare şi am dat anunţuri pe internet. Solicitările au apărut repede şi aşa a crescut producţia.
Am auzit că sunt persoane care cresc prepeliţe chiar şi pe balcon, numai că le cresc din primăvară până în toamnă, pentru că ele au nevoie de o anumită temperatură pe care iarna omul nu o poate asigura într-un balcon sau apartament. Eu am acum un spaţiu special, dar prima dată le-am ţinut într-un beci, iar din banii câştigaţi mi-am făcut o clădire specială cu toate condiţiile. Eu ţin legătura cu un medic veterinar care din când în când le verifică. Eu dimineaţa le fac curăţenie, le dau de mâncare. Eu am și un serviciu în altă parte iar în tot acest timp fratele meu şi mama se ocupă de păsări.
De acest gen de afacere nu se poate apuca oricine, la noi în ţară este foarte greu pentru că lumea nu are cunoştinţe despre oul de prepeliţă. Pentru a acumula mai multe cunoştinţe despre prepeliţe am fost la mai multe ferme mari din judeţele Cluj, Braşov și în localitatea Târgu-Neamţ. Am observat că fiecare patron de fermă are grijă de prepeliţe în stilul său.
Revenind la afacerea mea, pot spune că am făcut deja un pas pentru extinderea şi în alte judeţe, am pus mai multe anunţuri pe internet. Eu ţin legătura pe internet cu mai mulţi crescători din ţară şi mereu facem schimb de informaţii. Prepeliţa este o pasăre care foarte rar se îmbolnăveşte de aceea lumea a început să caute oul acesteia pentru că au încredere că nu există risc să contacteze vreo boală de la această pasăre. Eu folosesc oul atât pentru tratament cât şi la gătit, pot face cozonac sau chiar plăcinte cu oul de prepeliţă. Acest ou este unul dietetic, are între 9 şi 12 grame, are de cinci ori mai mult fosfor decât oul de găină, de opt ori mai mult fier, minerale, vitaminele B, A, D3 E, Calciu, zinc, sulf şi potasiu. Oul de prepeliţă este cel mai recomandat la copii pentru că ajută creşterea, circulaţia sângelui, dezvoltarea creierului. Am cunoştinţe care cumpără ouă de la mine pentru copii, dar şi persoane care fac culturism.
Tratamentul cu ouă de prepeliţă diferă de la o boală la alta. Pentru cei cu tulburări digestive este nevoie de 120 de ouă, pentru ulcer 120, hipertensiune arterială tot 120, pentru diabet 240 de ouă, pentru cei cu TBC tot 240 la fel şi pentru astm bronşic, pentru scleroză tot 240, migrene 240 bucăţi, anemie 240 bucăţi, stare de nervi 240 bucăţi, colesterol 240 bucăţi, boli de ficat 240 bucăţi, boli de rinichi 240 bucăţi, revitalizarea organismului 240 bucăţi, impotenţă sexuală 240 bucăţi, îngrijirea tenului 240 bucăţi. Acest număr de ouă se consumă pe o perioadă de o lună de zile. În prima zi se consuma trei ouă pe stomacul gol, în ziua a doua se consuma patru apoi câte cinci ouă în fiecare zi. Ouăle se consumă numai crude, pentru cei cărora le este greață, ouăle se pot fierbe dar să fie moi. Specialiştii care au studiat oul de prepeliţă au stabilit acest număr, pentru fiecare boală.
Informaţia despre afacerea mea merge din ”gură în gură”, multe persoane sunt încântate şi povestesc şi altora. Numărul clienţilor creşte toamna şi primăvara. Prima dată, am avut doi clienţi iar acum am aproximativ 50. Pentru un nou sezon de creştere a prepeliţelor merg la un târg în Ungaria de unde le cumpăr, pentru că cele din Ungaria sunt mai mari.
Din câte ştiu nu există contraindicaţii în consumul de carne sau ouă de prepeliţă.
Pentru începerea unei afaceri cu prepeliţe în primul rând trebuie să fie condiţii optime de creştere, o încăpere cu puţină lumină naturală, o instalaţie electrică pentru a ilumina, o aerisire şi să nu existe curent făcut de o uşă deschisă sau un geam. Trebuie şi o informare din timp asupra a ceea ce trebuie făcut într-o crescătorie. Trebuie izolate de alte păsări pentru a nu lua nicio boală.
Tinerilor care doresc să pornească o afacere în acest domeniu le dau un sfat ca, la început de drum, să fie atenţi ce păsări cumpără, să meargă să vadă la faţa locului, nu de pe internet.
Cel mai bun mod de a prepara carnea de prepeliţă e la grătar. În familia mea, de patru ani de zile, nu se mai consumă ouă de găină. Pot spune că suntem mai vioi, mai ageri, mai sprinteni. La 47 de ani ai mei pot spune că vârsta nu se vede, la servici stau mult după orele de program dar oboseala nu o simt, efectul ouălor se simte.
Cerinţa de ouă de prepeliţă este foarte mare în perioada Sfintelor Paşti. Nu m-am gândit să extind afacerea atât de mult încât să dau centrelor comerciale spre vânzare ouă de prepeliţă pentru că este nevoie de o fermă foarte mare şi câştigul este foarte mic pentru mine, ca producător. Aşa că, mă rezum la producţia locală.
Eu recomand tuturor să încerce oul de prepeliţă şi aştept cu nerăbdare părerea lor, să-mi spună ce rezultate a dat consumul acestor ouă.  

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS