La finalul perioadei de manifestări dedicate sărbătoririi patronului spiritual al Turzii, organizatorii s-au pregătit cu o invitaţie în atelier. Mai precis, casa de rugăciune a Bisericii Reformate Turda Veche a găzduit o expoziţie de artă plastică. Doar că expoziţia a fost organizată nu ca o expoziţie, ci ca un atelier de artist.
Una dintre persoanele care s-a ocupat de organizarea expoziţiei a fost artistul plastic Agneta Cismaşiu. Invitată şi pentru o alocuţiune, Agneta Cismaşiu vorbea despre poziţionarea pe verticală a Sfântului Gheorghe – ca reprezentant al arhanghelului Mihail pe pământ – şi a balaurului cu care luptă. Explicând că fiinţele precum balaurii îşi au şi ele locul, doar că nu trebuie lăsate să intre în zona umanului, unde nu este locul lor, Agneta Cismaşiu spunea şi că spada Sfântului Gheorghe, pe lângă că trebuie să ţină balaurul „sub picioare”, acolo unde îi e locul, poate să fie reprezentată şi de cuvântul care izvorăşte din înţelepciune sau din iubire sau poate să fie chiar iubirea din fiinţa umană.
„Dar vedem că balaurii îşi fac misiunea. Acuma este întrebarea cum ne-o facem noi şi cum servim, de fapt, ierarhiile superioare”, spunea Agneta Cismaşiu explicând că în această misiune a umanităţii arta ocupă un loc important, în sprijinul poziţiei sale, Agneta Cismaşiu folosindu-se de cuvintele lui Rudolf Steiner, cel care spunea că arta va trebui să devină religie, religia să devină ştiinţă, iar ştiinţa artă „şi acestea trei să fie împreună, ca să ajungă din nou omenirea ca să se vindece de bolile care actualmente există în jurul nostru şi în fiinţa noastră”.
Pentru a explica şi mai bine arta – îndeosebi arta plastică – Agneta Cismaşiu se referea la antiteza lumină-întuneric. „Lucrând cu culorile, cu întunericul şi lumina, noi, de fapt, ajungem la aceste minunate nuanţe şi iau naştere lucrări de artă”, mai spunea Agneta Cismaşiu menţionând că inclusiv oamenii au, sub diferite forme, întuneric şi lumină în propria lor fiinţă, lumina, dar mai ales lucrările de artă, fiind un alt fel de hrană pentru oameni, aşa cum rugăciunea – expoziţia fiind găzduită într-o casă de rugăciune – este hrană pentru suflet.
Iar dacă despre lumină spunea că este sufletul Universului, despre organizarea expoziţiei sub formă de atelier Agneta Cismaşiu spunea că ideea a fost adoptată cu atât mai mult cu cât atelierul unui artist, la fel ca viaţa omului, este în permanentă schimbare, modificare, importantă fiind nu doar sărbătorirea ci şi înţelegerea semnificaţiei spirituale a evenimentelor.
„Turda are o mare şansă prin faptul că are acet protector, Sfântul Gheorghe, pentru că balauri în jurul nostru există, dar şi ei îşi au rolul lor. Şi ei sunt un fel de arbitru când suntem puşi la încercare pentru că altfel nu am putea evolua”, a mai adăugat Agneta Cismaşiu.
Suba Laszlo, unul dintre artiştii prezenţi cu lucrări în expoziţie, s-a referit, de asemenea, la atelierul artistului, atelier pe care îl vedea ca pe un loc sacru pentru artist, un loc unde artistul creează exact aşa cum poetul potriveşte cuvintele, cum sculptorul caută formele, aşa şi artistul potriveşte culorile. Definind, însă, atelierul ca fiind şi acel spaţiu în care, începând cu perioada Renaşterii, au început să fie invitaţi şi să pătrundă oameni importanţi, conducători, preoţi, scriitori sau chiar prieteni ai artiştilor, Suba Laszlo a mărturisit că a fost foarte impresionat de cuvintele unei artiste despre artă: „arta contribuie la întărirea încrederii între oameni”.
Încheierea celei de-a cincia zi din cele dedicate manifestărilor organizate pentru sărbătorirea Sfântului Gheorghe a făcut-o Dan Zăhan, prin micro-recitalul pe care l-a oferit celor prezenţi la expoziţie. BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
