Joi, 3 mai, reşedinţa lui Dan Zăhan a găzduit o conferinţă de presă organizată de acesta pentru a prezenta câteva proiecte culturale şi pentru a anunţa un sprijin politic oferit de cultură, conferinţă de presă la care, alături de Dan Zăhan, au fost prezenţi regizorul tehnic Ovidiu Cosac şi artistul plastic Agneta Cismaşiu.
Astfel, Dan Zăhan spunea că la complexul de manifestări „şi-au dat concursul 7 societăţi: 6 societăţi culturale din Turda şi Grup Social Medical”. Se pare, totuşi, că cele „şase societăţi culturale” erau şapte, potrivit enumerării lui Dan Zăhan: Tour d’Art, Filarmonia, Sofiartis, Comori Ardelene, Petofi, Atelier 7+ şi Rei Culturae Faultores. Hai să zicem că ar fi valabil dacă una dintre cele tocmai enumerate nu este „societate culturală” sau nu este „din Turda” cazuri în care numărul total ar trebui să fie de opt.
Având în vedere o distincţie care ar trebui făcută între cultură şi politică, cel puţin două din declaraţiile lui Dan Zăhan ar putea reţine atenţia: „Urmare a acestor manifestări am primit o invitaţie din partea USL Turda, pentru a purta nişte discuţii referitoare la proiectele culturale care le-avem, asociaţiile culturale, pentru viitor” şi „am cerut acordul celor şase asociaţii culturale care, la unison, ne-au dat acordul ca să purtăm discuţiile cu ei (cu reprezentanţii a ceea ce înseamnă USL la Turda – n.r.) şi să suţinem proiectele USL-ului, cu care vor veni în programul de campanie electorală”.
Pe parcursul derulării conferinţei de presă, Dan Zăhan preciza că ar exista trei proiecte culturale care ar avea şanse să fie realizate la Turda. Primul dintre aceste proiecte ar fi ca sediul fostei judecătorii din Turda să devină sediul Casei de Cultură Turda. Al doilea proiect ar fi ca fostul cinematograf de vară să fie amenajat ca spaţiu neconvenţional care să funcţioneze şi ca cinematograf dar unde să poată fi prezentate şi spectacole de teatru ambulant, workshop-uri sau expoziţii de arte vizuale.
A treia propunere este o propunere mai veche, cea de care Dan Zăhan a mai amintit şi cu alte ocazii: înfiinţarea, la Turda, a unui centru cultural european, care să reunească cele trei instituţii de cultură din Turda, adică Biblioteca Municipală, Casa de cultură Turda şi Teatrul Municipal Turda, centru cultural care să fie găzduit chiar în clădirea teatrului turdean.
Iar cum Dan Zăhan şi-a mai expus părerea şi cu alte ocazii vizavi de Teatrul Municipal, nici de această dată nu s-a dat înapoi de la a relua idei deja prezentate: „trebuie îmbunătăţită politica repertorială şi managerială” pentru că „e prea mult teatru bulevardier şi de prost gust”.
De asemenea, Dan Zăhan nu a pierdut ocazia să amintească de actori care au fost la teatrul din Turda, dar acum au plecat, actori precum Stelian Roşian sau Radu Botar (premiat la Satu Mare şi care are colaborări cu teatre din Bucureşti, Braşov sau Târgu Mureş).
Despre teatru a vorbit şi Ovidiu Cosac, care amintea şi alte nume – Stelian Stancu, Emil Cortea – de persoane care au o legătură cu teatrul din Turda şi care, acum, „au nostalgii”. În plus, Ovidiu Cosac mărturisea, despre teatrul turdean, că „nici nu ştiu în ce statut este acum – e teatru gazdă, sau teatru de repertoriu?” un teatru care, spunea Ovidiu Cosac, „are o trupă extrem de firavă, un singur bărbat actor şi 4-5 actriţe (...) un colectiv aşa de subţiat şi spoliat, într-o clădire renovată de curând, care ar trebui să găzduiască spectacole de mare calitate artistică produse aici”.
Adăugând că teatrul turdean ar trebui să fie şi gazda unor spectacole aduse din alte părţi tocmai pentru că teatrul, în sine, este intinerant, Ovidiu Cosac s-a referit şi la proiectul cu centrul cultural european, proiect ce prezintă unele puncte care „erau extrem de valabile şi ele au fost probate în alte locuri”.
Agneta Cismaşiu şi-a punctat alocuţiunea cu cuvintele lui Constantin Brîncuşi, cel care spunea că „dacă arta îşi îndeplineşte misiunea, atunci omenirea va fi vindecată”, cuvinte care au determinat-o pe Agneta Cisamaşiu să vorbească despre artă ca despre o terapie. Astfel a legat Agneta Cismaşiu arta de posibilul destin al turdenilor: „Turda să primească impuls de însănătoşire şi cred că asta vine din partea fiecărui individ care lucrează la însănătoşirea proprie”.
Cu referiri şi la teatru, însă, Agneta Cismaşiu vorbea atât despre tinerii absolvenţi cât şi despre actorii care s-ar putea întoarce la Turda: „poate cei care se vor întoarce au şi acest rol: să-i putem ajuta să devină, la rândul lor, mari actori, mari regizori, mari scenografi”.
Nu în ltimul rând, povestind cum, plimbându-se cu o prietenă prin Turda aceasta i-ar fi spus, despre clădirea fostei Judecătorii că „asta-i sora mai mică a palatului Banffy din Cluj” unde este muzeul de artă din Cluj, Agneta Cismaşiu avansa ideea că inclusiv clădirea fostei Judecătorii este un spaţiu bun pentru un centru cultural, centru care, aşa cum preciza şi Ovidiu Cosac, „oferă, într-un timp limitat, cetăţeanului posibilitatea de a degusta mai multe manifestări culturale”.
În plus, Ovidiu Cosac era de părere că ar trebui să existe şi o comisie care să poate decide dacă ceva se expune sau nu, pentru ca cetăţenii să nu mai fie contaminaţi de produse subculturale. BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
