Cenaclul literar anunţat a se constitui la Turda sub auspiciile societăţii culturale Rei Culturae Fautores din Turda a avut prima întâlnire luni, 4 martie, de la orele 18.00, la reşedinţa lui Dan Zăhan.
La întâlnire au participat, alături de elevii care au venit cu textele lor, scriitorul Mircea Ioan Casimcea, artiştii Manole Ciui şi Iosif Stegaru sau cadrele didactice Dora Arion, Marcela Matei, Olga Morar şi Stanca Minea.
Dacă Brenda Ognean, elevă la Colegiul Tehnic Turda a fost însoţită de profesor Olga Morar, eleva Bianca Nechifor - elevă a Colegiului "Emil Negruţiu" şi pregătită de profesor Bianca Han - a venit neînsoţită. Stanca Minea, însă, era împreună cu elevele Maria Lugojan, Anamaria Costea şi Andra Vancea.
"Ideea de cenaclu este una extraordinară, putem cunoaşte energiile creatoare... şi sunt energii în oraşul nostru", spunea Dan Zăhan precizând că ideea de cenaclu îşi doreşte să pună în valoare creativitatea tinerilor.
"Noi, profesorii de română, trebuie să ne ţinem elevii talentaţi aproape de noi", era de părere Dora Arion, mai ales cu referire la contextul din ziua de azi, în care şcolile se remarcă, parcă, mai mult prin violenţă decât prin rezultatele elevilor. "Vrem să dovedim că există şi alt tip de elevi, elevi sensibili, elevi talentaţi, care nu se rătăcesc aşa cum fac unii", mai spunea Dora Arion, exprimându-şi, în faţa elevilor prezenţi, convingerea că "prin ceea ce veţi scrie, prin ceea ce veţi spune, sunt convinsă că veţi avea un cuvânt de spus, de-a vă forma unul pe celălalt şi, în acelaşi timp, de-a le arăta şi o altă faţetă a vieţii de elev".
La rândul său, scriitorul Mircea Ioan Casimcea aprecia înfiinţarea unui cenaclu literar cu atât mai mult cu cât la Turda "de două decenii nu mai există cenaclu literar". De asemenea, scriitorul turdean şi-a amintit momentele în care la Turda funcţiona un cenaclu literar, frecventat de Teodor Murăşanu, Viorel Ştirbu, Boris Vasile Malschi, Paul Gon, Vasile Vlad sau chiar eleva de liceu - pe atunci - Maria Larisa Oniş. Mai mult, era de părere Mircea Ioan Casimcea, consideră că apariţia unui cenaclu literar la Turda este cu atât mai binevenită cu cât la ultimele ediţii ale concursului de creaţie iniţiat de Biblioteca "Teodor Murăşanu" tot mai puţini elevi trimit texte.
Prima dintre elevele care a citit din creaţia sa a fost Brenda Ognean, care a venit cu două texte - un interviu cu Mihai Eminescu şi o scrisoare către Mihai Eminescu - texte cu care eleva de la CTT a câştigat, doi ani la rând, premiul întâi la simpozionul internaţional "Mihai Eminescu" de la Iaşi.
Textele au fost apreciate de cei prezenţi, Dora Arion observând arta monologului dialogat, în timp ce Marcela Matei a remarcat efortul de a scrie al elevei şi a felicitat-o în acest sens, iar Mircea Ioan Casimcea i-a recomandat să încerce să scrie şi altceva, să îşi folosească imaginaţia şi chiar să creeze personaje sau să încerce şi să scrie versuri. Totuşi, nu au rămas neobservate repetiţii care deveneau supărătoare în text de tipul expresiilor "draga mea" sau "dragul meu".
Textul care a rămas cel mai bine întipărit în memoria celor prezenţi a fost cel al Biancăi Nechifor. Numit, de către autoare, o poveste de dragoste care se vrea doar o bucată dintr-o lucrare mai amplă - poate chiar o carte - textul se întindea pe 26 de pagini, însă Bianca a citit doar câteva pagini din text şi finalul acestuia.
Foarte repede, cei prezenţi au remarcat talentul Biancăi şi capacitatea de a utiliza simboluri şi metafore, dar şi fraza mult prea amplă, greoaie, care dădea impresia că nu se mai termină. De aceea, aproape unanim, cei prezenţi i-au recomandat elevei de la "Emil Negruţiu" să fie mai atentă la frazare, dar şi la folosirea cuvintelor, impresionaţi, totuşi, de modul în care vede Bianca iubirea: ca o luptă care te ţine permanent în alarmă, care te istoveşte, care te ţine mereu îmbrăcat în armură, dar una în spatele căreia se află un suflet care, de fapt, tânjeşte după iubire.
Textul Mariei Lugojan i-a adus aminte Dorei Arion de visul de dragoste al tinerei fete, dar şi de Zburătorul lui Rădulescu, Mariei recomandându-i-se să încerce, pe viitor, romanul epistolar sauromanul jurnal.
Versurile şi compunerea Andrei Vancea au fost primite cu duioşie de cei prezenţi însă, rima amestecată cu versul alb în poeziile citite de Andra au determinat o sugestie de a se axa mai mult pe proză.
Textul cumva simplu şi concret al Anamariei Costea despre trăirile şi neîmplinirile unei vrăjitoare care-şi ducea viaţa în jungla de beton, a adus zâmbete pe feţele "criticilor" care au apreciat existenţa unui fir epic bine conturat dar şi capacitatea autoarei de a duce cititorul din real în imaginar şi înapoi, oferind chiar şi un deznodământ poveştii.
Ca o concluzie generală asupra textelor citite de cele trei eleve de gimnaziu, este faptul că elevele sunt la început şi rămâne de apreciat că cel puţin încearcă să facă şi altceva decât să stea la calculator toată ziua, dedicând mai mult timp scrisului, o activitate relativ rară în ziua de azi din anumite puncte de vedere.
În plus, gazda evenimentului, Dan Zăhan, spunea că una dintre intenţii este aceea ca, anual, textele prezentate de elevi, să fie selectate şi publicate într-o carte a cenaclului, o carte ccu care "să ne mândrim şi s-o ducem mai departe de graniţele Turzii, să arătăm că în Turda sunt, aşa cum am mai spus, tineri valoroşi, maturi valoroşi, energii creatoare".
Finalul primei întâlniri a cenaclului literar de la Turda a fost marcat de acordurile muzicii de acordeon, muzică ce, în interpretarea lui Dan Zăhan, dorea să completeze lirismul întrevederii.
