În urma alegerilor parlamentare, municipiile Turda şi Câmpia Turzii sunt reprezentate, fiecare, de câte doi demnitari în noul Parlament al României - câte un deputat şi câte un senator.
Turda este reprezentată în Senat de către Alexandru Cordoş (USL) - care a deţinut un mandat de senator şi în perioada 2008-2012 - şi în Camera Deputaţilor de către Mircea Irimie (ARD) proaspăt deputat.
Câmpia Turzii este, la rândul său, reprezentată în Senat de către Marius Nicoară (USL) - care, de asemenea, a mai fost senator şi în perioada 2008-2012 - iar în Camera Deputaţilor este reprezentată de Ioan Moldovan (PP-DD), la fel, proaspăt deputat.
Din cei patru demnitari amintiţi mai sus, doar Marius Nicoară a obţinut peste 50% din voturi în colegiul în care a candidat (Colegiul 3 Senat). Alexandru Cordoş a obţinut cel mai mare număr de voturi în colegiul în care a candidat (44,48% în Colegiul 4 Senat), astfel că, spre deosebire de Marius Nicoară, nu a obţinut noul mandat "din prima".
Celor doi deputaţi pare să le fi surâs norocul redistribuirii. Astfel, Mircea Irimie (ARD), cu 23,49% din voturi s-a clasat pe locul doi în Colegiul 8 Camera Deputaţilor, după Vasile Grumaz (USL), care a obţinut 45,75% din voturi. La rândul său, Ioan Moldovan (PP-DD), cu 21,09% din voturi s-a clasat tot pe locul doi, dar în Colegiul 7 Camera Deputaţilor, după Ilarie Ivan (USL), care a obţinut 43,99% din voturi.
Pentru a afla cum îşi reprezintă demnitarii noile atribuţii pe care le au şi cum consideră că-i vor reprezenta pe cei care i-au ales, am adresat un set de întrebări - aceleaşi - fiecăruia dintre cei patru. Întrebările au fost adresate prin e-mail, fiind şi o săptămână relativ încărcată pentru ei din punct de vedere politic. Din cei patru, doar doi ne-au răspuns întrebărilor noastre - Alexandru Cordoş şi Mircea Irimie - ceilalţi doi - Marius Nicoară şi Ioan Moldovan - netrimiţând niciun răspuns... deocamdată. Aşa că cetăţenii din Câmpia Turzii mai au de aşteptat în acest sens.
În continuare, aflaţi care sunt întrebările pe care le-am adresat dar şi care au fost răspunsurile celor doi demnitari.
1. Având în vedere numărul de voturi obţinute în colegiul în care aţi candidat şi poziţia de pe care aţi acces în Parlament, vă simţiţi îndreptăţit să ocupaţi un scaun de parlamentar?
Alexandru Cordoş (USL):
Sunt bucuros că am câștigat colegiul cu cel mai mare număr de voturi, fapt ce imi dă o mare responsabilitate în rezolvarea problemelor reale ale cetățenilor acestei zone.
Mircea Irimie (ARD):
Alegerile locale din 2008 au marcat momentul din care m-am bucurat de încrederea pe care turdenii mi-au acordat-o, aceea de a-i reprezenta, mai întâi în forul legislativ la nivel local, apoi în calitate de viceprimar al municipiului. Iată că la finalul acestui frământat an 2012, atât din punct de vedere politic, cât şi economic, turdenii, alături de ceilalţi alegători din colegiul nr. 8, au decis, în proporţie de peste 23%, ca Mircea Irimie să fie deputatul lor. Eu am candidat cu sufletul deschis, aşa cum toată lumea mă cunoaşte deja. Iar legitimitatea mandatului dobândit este dată de fiecare vot, pe care mă angajez, cu toată onestitatea, să-l reprezint cu devotament şi cu respect pentru cetăţean, pentru problemele fiecăruia şi pentru speranţele pe care alegătorii prezenţi la urme şi le pun în parlamentarii pe care i-au susţinut. Regulile jocului politic au fost cunoscute în momentul de start al alegerilor. Alianţa electorală pe care am reprezentat-o a încercat să propună o alternativă la oferta politică prezentă, să propună, de fapt, românilor o echipă de reformatori ai dreptei, care a inclus, în proporţie semnificativă, şi reprezentanţi ai Partidului Democrat-Liberal, partid care şi-a asumat decizii importante, adecvate momentului în care acestea se impuneau în contextul economic dificil la nivel european. Având în vedere opţiunile electoratului şi trendul politic naţional actual, eu am fost realist şi am anticipat oarecum rezultatele pe care le-am obţinut. Legitimarea mea ca deputat mi-o dă în primul rând încrederea cu care am fost învestit de oamenii ce m-au votat, iar din punct de vedere al votului politic, apreciez corectă redistribuirea voturilor la nivel judeţean şi naţional pentru asigurarea unei reprezentativităţi echilibrate în Parlament. Scaunul de parlamentar ştiu sigur că nu va fi unul confortabil, pentru că nu doresc să mă pierd în anonimat, ci să păstrez legăturile vii cu colegiul meu, cu administraţiile publice locale pe care le reprezint. Eu cred că, dincolo de legitimitatea dată de legea electorală actuală, ar fi înţelept să urmărim evoluţia viitoare a fiecărui parlamentar şi abia după o perioadă care va permite să tragem nişte concluziil, să ne pronunţăm în acest sens.
2. Având în vedere procentul obţinut în colegiul în care aţi candidat, consideraţi că sunteţi un parlamentar reprezentativ pentru colegiu?
Alexandru Cordoş (USL):
Da, pentru că am câștigat acest colegiu ceea ce înseamnă că activitatea mea din ultimii 4 ani a fost apreciată.
Mircea Irimie (ARD):
Conştiinţa civică a tuturor celor care pe vreme de iarnă grea au răzbit prin nămeţi pentru a-mi acorda încrederea lor mă obligă să port cu demnitate şi respect obligaţia votului primit. Eu cred că ideea reprezentativităţii ar trebui abordată şi prin această prismă. Au fost sectoare în care eu am ocupat primul loc în clasamentul competitorilor politici, iar şansa pe care legea electorală şi electorii mi-au acordat-o voi ştii să o fructific, pentru că întotdeauna crezul meu a fost că oamenii îţi dau puterea. Da, am convingerea că voi fi un deputat reprezentativ pentru colegiul meu şi am susţinut întotdeauna deschiderea mea necondiţionată spre problemele alegătorilor mei.
3. Credeţi că actuala formă a legii electorale este bună? Daca da, de ce? Dacă nu, de ce?
Alexandru Cordoş (USL):
Nu este o formă bună şi aceste alegeri au fost o lecţie pentru toată lumea. Această legislatură va aduce la modificarea acestei legi, precum şi unificarea întregii legislaţii electorale.
Mircea Irimie (ARD):
Actuala lege electorală a născut multe dezbateri şi controverse, fiind greu de înţeles pentru foarte multă lume. S-a discutat mult despre principiul uninominalului pur. Însă, aşa cum am mai afirmat, regulile jocului au fost cunoscute de la începutul competiţiei, vorbim despre o lege declarată constituţională de către Curtea Constituţională, notăm cu toţii aspectele pozitive, precum şi pe cele negative, iar în legislativul care porneşte acum la drum, vom putea aduce îmbunătăţiri. Există voci care discută despre necesitatea de a reveni la un sistem pe liste sau la un sistem mixt de tip german. Eu cred că având în vedere toate aceste opinii, legea va cunoaşte modificări. La această sesiune electorală, exprimarea propriu zisă a votului a fost în detrimentul uninominalului, votul fiind exclusiv politic. Ne asumăm faptul că tocmai PDL nu a schimbat legea, atunci când a fost la putere, însă poate tocmai infuzia de sânge proaspăt, pe alocuri chiar anonim, din Parlamentul României va aduce idei care să se materializeze într-un format reprezentativ pentru societatea românească şi pentru opţiunile sale. Ca să fiu mai degajat şi mai puţin formal, pentru mine a fost un format „norocos”, însă, cu siguranţă, susţin şi eu ideea unei modificări şi îmbunătăţiri legislative.
4. Ce părere aveţi despre numărul de parlamentari şi varierea acestuia de la un scrutin la altul?
Alexandru Cordoş (USL):
Sunt în asentimentul populaţiei, care a votat scăderea numărului de parlamentari. Am semnat alături de alţi colegi, un proiect de lege care ar fi putut reglementa acestă situație. Din păcate acestă lege a fost blocată înainte de a intra în vigoare.
Mircea Irimie (ARD):
Nu faptul că numărul de parlamentari variază de la un scrutin la altul este deranjant, ci limitele acestei variaţii. Actuala formă a legii nemulţumeşte atât populaţia votantă, cât şi partidele politice. Parlamentul trebuie să fie constituit în termenii unui echilibru între reprezentativitatea zonală şi cea politică, însă viitoarea formă a legii electorale va trebui să fie racordată corect şi proporţional la populaţia ţării. Redistribuirea, în legea elaborată de Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, asigură o reprezentativitate politică mai echilibrată la nivel judeţean, însă generează un număr suplimentar de parlamentari, care au transformat acest vot aşa-zis „uninominal” într-un eşec. Ce ţin, însă, să precizez este faptul că, la nivelul judeţului Cluj nu se înregistrează un număr de parlamentari care să exceadă numărul colegiilor, adică nu avem mandate suplimentare.
5. Având în vedere formaţiunea/uniunea politică pe care o reprezentaţi în Parlamentul Româniai şi procentul pe care respectiva formaţiune/uniune politică l-a obţinut la nivel naţional, ce şanse credeţi că aveţi să vă impuneţi eventualele iniţiative la nivelul Parlamentului?
Alexandru Cordoş (USL):
USL a câștigat alegerile în România, are majoritate în Parlament și va forma Guvernul. Acest lucru a fost posibil având un program de guvernare coerent pentru următorii 4 ani, program în care se regăsesc și proiectele mele. Experienţa acumulată în ultimii 4 ani, susținerea Parlamentară şi Guvernamentală, sunt in măsură să contribuie la promovarea și implementarea proiectelor comunităților locale din acestă zonă.
Mircea Irimie (ARD):
Din cei 80 de parlamentari ai ARD, alianţa electorală pe care am reprezentat-o în această sesiune de alegeri parlamentare, 74 sunt reprezentanţi ai Partidului Democrat-Liberal, respectiv 52 de deputaţi şi 22 de senatori. Din această perspectivă pot să apreciez ca dificilă misiunea dreptei în această legislatură în care structura parlamentului este profund dezechilibrată şi nefirească. Opoziţia va avea un rol mai dificil, întrucât consistenţa ei, atât numeric, cât şi din perspectiva experienţei, va determina cu greu echilibrul democratic de care are nevoie ţara. Cu toate acestea, deşi mă supun votului dat de populaţie, prevăd un viitor nu prea îndepărtat în care diferenţele ideologice prezente în USL să-şi spună cuvântul. Toţi cei care reprezentăm acum opoziţia va trebui să fim atenţi şi să amendăm prompt orice excese ori derapaje ale actualei puteri. Acest timp, al actualei legislaturi, va fi folosit de formaţiunile de centru dreapta şi pentru reconstrucţia acestui segment, pentru că am asistat cu toţii acum la rezultatul a ce poate să însemne o slabă implantare socio-culturală a valorilor şi ideologiei de dreapta. Avem exemple, în istoria recentă a României, de partide care au cunoscut colapsul politic şi de imagine... trebuie doar să învăţăm din aceste lecţii şi apoi se ne modelăm acţiunile pe rezultatele analizei. Ca să concluzionez, privind la structura parlamentului, pot spune că iniţiativele noastre nu sunt complet lipsite de şanse, dacă ţinem cont de posibilii susţinători care se pot plia pe idei ce vor viza echilibrarea şi dezvoltarea economică, reaşezarea învăţământului românesc, optimizarea serviciilor de sănătate etc.
6. Având în vedere formaţiunea/uniunea politică din partea căreia aţi acces în Parlamentul României şi procentul de voturi (din numărul de voturi valabil exprimate) obţinut în colegiul în care aţi candidat, cât de bine credeţi că îi veţi reprezenta în Parlamentul României pe cei care v-au votat?
Alexandru Cordoş (USL):
Mulţumesc tuturor celor care au crezut în proiectul meu politic, precum și în programul de guvernare USL. Prin votul lor am câștigat colegiul, obținând cel mai mare număr de voturi.
Voi reprezenta interesele tuturor cetățenilor din acest colegiu, iar experienţa primului mandat, precum şi realzările obținute mă încredinţează că voi avea susținerea necesară implementării proiectelor de care au nevoie locuitorii Colegiului 4 Senat Cluj.
Mircea Irimie (ARD):
Am candidat pentru un loc în Parlamentul României pentru a fi „un turdean al turdenilor” şi nu voi trăda acest crez. Păstrez intenţia, pe care dealtfel am şi exprimat-o deja, de a conlucra sau, mai degajat, de a face echipă cu cei care reprezintă Turda ori judeţul Cluj, fie că sunt din partea PDL, fie că sunt din partea USL, PP-DD şi UDMR. Sunt încrezător că împreună putem asigura dezvoltarea zonei, chiar dacă interesele de partid pot să difere, interesul pentru binele cetăţenilor care ne-au trimis în Parlament va trebui să primeze.
