Site-ul www.AgoraMedia.ro foloseşte fişiere de tip cookies pentru a opera și îmbunătăți utilizarea site-ului și funcționalitatea serviciilor oferite precum şi pentru a îmbunătăţi experienţa dvs. de navigare, ele putând include informații despre data și ora vizitei sau istoricul de navigare, în general fiind vorba de fişiere de la terţi (youtube.com, vimeo.com, trafic.ro, Google Analytics etc.). Pentru continuarea accesării site-ului www.AgoraMedia.ro, vă solicităm permisiunea de a agrea politica noastră de utilizare cookies.

28
Sun, Apr
112 New Articles

Cât sau cum să mai ai încredere în cifrele oferite de autorităţi în plină pandemie şi care sunt, de fapt, efectele cele mai grave?

Agora
Tools
Typography

Când toată lumea stă mai mult sau mai puţin cu ochii aţintiţi pe cifrele prin care administraţia ne tot anunţă cum mai stăm cu infectările, decesele, vindecările şi toate cele, iată că venim şi noi în întâmpinarea cetăţenilor cu un fel de bulversare... că poate chiar era nevoie în aceste meandre ale concretului :)

Zilnic, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj transmite spre presă informaţii utile pentru cetăţeni privind cazurile de infectare cu Sars-cov-2, cazurile de vindecare, decesele, numărul de spitalizări şi aşa mai departe.

Un paragraf permanent în aceste informări este şi cel privind pacienţii din spitale care au fost declaraţi vindecaţi (şi, în consecinţă externaţi), paragraf de forma: “Total vindecați și externați X, din care Y din județul Cluj” (X şi Y fiind numere) şi asta pentru că în spitalele din judeţul Cluj sunt internaţi şi pacienţi care nu au domiciliul în judeţul Cluj.

Până aici nimic neobişnuit...

Iar pentru că formularea utilizată în informări este de tipul “Total vindecaţi şi externaţi”, numerele aferente fiecărei zile reprezintă totalul pacienţilor vindecaţi şi externaţi de la începutul pandemiei. Chiar mai mult, referirile fiind făcute zilnic la totalul pacienţilor vindecaţi şi externaţi, este cât se poate de logic că, odată cu fiecare zi, numerele fie cresc, fie rămân, cel puţin, constante.

Ei, dar mai sunt şi surprize...

În tabelul de mai jos aveţi numerele din informările din perioada 29 noiembrie - 2 decembrie 2020. Vedeţi, aferent fiecărei zile, numărul total de pacienţi raportat, numărul de pacienţi din judeţ raportat şi diferenţa faţă de ziua anterioară.

Data Vindecaţi total Vindecaţi din judeţul Cluj
29.11 1652   1342  
30.11 1664 (+12) 1353 (+11)
01.12 1665 (+1) 1354 (+1)
02.12 1658 (-7) 1349 (-5)
03.12 1673 (+15) 1360 (11)

Cum spuneam, de la zi la zi numerele nu au cum decât să crească. Dar stai!... Se pare că nu e întotdeauna aşa!

Adică la raportarea din 2 decembrie apare un număr TOTAL de vindecaţi/externaţi mai mic?

Adică numărul TOTAL de pacienţi vindecaţi/externaţi din spitalele din judeţ este în 2 decembrie mai mic (cu 7) decât numărul TOTAL raportat în ziua anterioară şi, de asemenea, numărul TOTAL de pacienţi (cu domiciliul în judeţul Cluj) vindecaţi/externaţi din spitalele din judeţ este, tot în 2 decembrie, mai mic (cu 5) decât numărul TOTAL din în ziua anterioară?

Mai mult, la raportarea din 3 decembrie apare un plus la total vindecaţi/externaţi de 15, iar la cei cu domiciliul în judeţul Cluj plusul e de 11. Să fie plusul de 15-7 adică 8 respectiv de 11-5 adică 6? Cine va putea să aducă lumina clarificării peste aceste numere?

Totuşi, cum aşa? S-au răzgândit? S-au încurcat?...

Rectificări nu s-au făcut, pentru că astfel s-ar fi precizat clar.

Adică atunci când oamenii se împart în cel puţin două tabere privind toată povestea cu pandemia, vii tu, “oficialităţi”, şi laşi impresia că doar arunci pe tarabă nişte cifre? Şi tu, “oficialităţi”, te miri de neîncrederea cetăţenilor?

Presa primeşte informaţiile de la Instituţia Prefectului Judeţului Cluj în cadrul unui grup format într-o aplicaţie de mesagerie. După cum se vede şi din imaginile alăturate, informaţiile sunt postate de prefect, dar este evident că e vorba de un mesaj redirecţionat de către prefect pe care, cel mai probabil, şi prefectul l-a primit la rândul său.

Câte gafe trebuie să mai facă “autorităţile” - care au pretenţia ca lumea să se închine la spusele şi deciziile lor ca la sfintele moaşte, să nu le iasă din cuvânt, să se uite la spusele şi deciziile lor ca la nişte reguli de urmat fără nici măcar îndrăzneala vreunei urme de suspiciune - până când să nu mai facă gafe iar cetăţenii să creadă sincer că sunt informaţi corect?

(Să nu uităm că în românia s-au închis site-uri despre care aceleaşi “autorităţi” spuneau că transmit informaţii false, adică informaţii care nu “bat” cu cele “oficiale”.)

Printr-un exerciţiu de imaginaţie se poate considera că neîncrederea cetăţenilor este sporită - dacă nu chiar cauzată, în anumite situaţii - de această aură de diletantism pe care şi-o îndeasă autorităţile pe creştet cu fiecare gafă, cu fiecare ton de ocupat sau cu fiecare apel rămas fără răspuns pe la direcţiile de sănătate, cu fiecare răspuns evaziv (sau chiar în silă) pe care îl primesc cetăţenii de la autorităţi ori cu fiecare cifre care parcă mai degrabă sunt aruncate necontrolat în spaţiul public.

Iar neîncrederea cetăţenilor în autorităţi devine neîncederea cetăţenilor în spusele şi deciziile acelor autorităţi, neîncredere care devine neîncrederea în pandemie, care neîncredere poate duce, într-un final, la, de fapt, extinderea pandemiei tocmai prin fapul că cetăţenii tind să nu mai respecte nişte decizii în care nu au încredere ale unor autorităţi în care nu au încredere deoarece, prin taman felul lor de a acţiona, respectivele autorităţi au dus la neîncrederea populaţiei.

Şi, ca să încheiem frumos exerciţiul de imaginaţie, oare cum ar fi dacă cineva şi-ar pune problema dacă nu cumva chiar autorităţile ar trebui să fie mai mult sau mai puţin sub incidenţa acuzaţiei de zădărnicire a răspândirii combaterii bolilor tocmai din cauza diletantismului de care dau dovadă?


BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS