25
Tue, Jul
136 New Articles

Care este cea mai bună şcoală turdeană

Agora
Typography

Care este cea mai bună şcoală turdeană, a fost o întrebare ce a stat pe buzele multora în aceste zile ce au urmat examenelor Evaluării Naţionale 2017.

Încă de luni, 26 iunie 2017 au fost lansate în spaţiul public diverse "topuri" ale şcolilor ˗ inclusiv cele turdene, chiar dacă rezultatele finale au fost publicate de Ministerul Educaţiei Naţionale doar în data de 30 iunie a.c., însă în ciuda acestor "topuri", datele spun altceva şi AgoraMedia vi le va prezenta printr-un material următor.

Revenind, după cum vă spuneam, au apărul multe "topuri"... Unii s-au gândit că e suficient să adune de-a valma toate mediile, încercând apoi să-şi convingă cititorii că media aritmetică este criteriul suprem prin care se stabileşte rangul unei şcoli într-o clasificare a acestora. Total fals. Poţi cel mult să vezi care este ierarhia mediilor candidaţilor şi NU clasamentul şcolilor, fiindcă absolvenţii sunt cei ce participă la examene şi obţin aceste rezultate şi nu unităţile şcolare. E adevărat, candidaţii provin de la acele unităţi şcolare şi aceste rezultate pot arăta într-o anumită proporţie, gradul de implicare pe care l-a avut şcoala vis-à-vis de munca de pregătire care duce la aceste note.

Ar fi util ca înainte de orice top, să existe raspunsul la întrebarea ce este şcoala (sau ce ar trebui să fie), care este scopul şcolii, ca idee. Pentru a clasifica şcolile sub aspect calitativ, e nevoie de o analiză complexă, având în vedere date multiple şi diverse, prin care să poţi observa în ce măsură şcoala a contribuit pe parcursul anilor la dezvoltarea copilului. Examenul de Evaluare Naţională ˗ unde vorbim de două materii şi unde e cazul şi de limba maternă ˗ este doar un punct şi nu poate fi criteriul unic în aprecierea şcolilor şi clasificarea lor, din contră. Dar dacă se insită din acest punct de vedere, ce şcoală e mai bună: o şcoală care preia de la gradiniţă 80-100 de copii şi pe parcursul celor 9 ani (5 de primar şi 4 de gimnaziu) le dezvoltă pas cu pas abilităţile sub diverse aspecte (afective, cognitive, fizice) şi-i îndrumă până la finalizarea exemenelor finale sau o şcoală cu 15-20 de elevi oarecum selectaţi, formaţi în alte şcoli sau preluaţi pe parcursul gimnaziului de la alte unităţi şcolare şi cu rezultate EN similare primului nostru exemplu? Răspunsul este evident.

Însă după cum spuneam, ierarhia şcolilor nu se poate raporta doar la rezultatele unui examen. Într-o astfel de clasificare, trebuie să fie avute în vedere mai multe elemente: performanţele şcolare, calitatea personalului, activităţile din cadrul şcolii în care este implicat elevul şi la care participă în mod real, dotarea de care dispune unitatea şcolară şi de care beneficiază elevul, dar şi atmosfera de lucru. Acestea sunt doar o parte dintre criteriile ce ar trebui luate în calcul pentru a ierarhiza şcolile, un lucru deloc simplu.

Atmosfera dintr-o şcoală, deşi este un factor aparent subiect, poate influenţa inclusiv rezulate unui elev şi modul în care acesta se dezvoltă şi nu este nicio exagerare. O şcoală în care, în afara programului din orar, elevul nu are parte de altceva, nu ar trebui să se aştepte din partea elevului la mari performanţe şi viceversa. Tot la fel, o şcoală în care atmosfera este una apăsătoare, tensionată, cu numeroase restricţii şi poate unde semiîntunericul predomină multe din coridoare, nu este tocmai şcoala pe care ţi-o doreşti.

Când vorbim despre performanţa şcolară, vorbim de rezultatele elevilor din timpul anilor de studiu pentru toate disciplinele şi în acelaşi timp despre rezultatele elevilor la olimpiade şi concursuri şcolare. Aici din start eliminăm din discuţie orice competiţie ce implică vreo taxă ˗ indiferent de modul în care e percepută: de înscriere, de participare, de achiziţionare de cărţi, broşuri sau alte materiale ˗ concursurile cu taxă destinate copiilor fiind interzise prin lege şi nu au avizul Ministerului Educaţiei Naţionale. Astfel avem în vedere, doar olimpiadele şcolare şi de asemenea, concursurile şcolare agreate de Ministerului Educaţiei Naţionale şi care sunt înscrise în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale (CAEN), Calendarul Activităţilor Educative Regionale (CAER), Calendarul Activităţilor Educative Interjudeţene (CAERI), Calendarul Activităţilor Educative Judeţene (CAEJ) pentru anul calendaristic în curs şi de asemenea, concursurile locale şi cele la nivel de şcoală.

În ierarhizarea unei şcoli trebuie luate în calcul activităţile pe care unitatea şcolară le realizează în beneficiul copilului, pe parcursul celor 9 ani de studiu, primar şi gimnaziu. Desigur, nu ne referim sub nicio formă la proiecte făcute doar pentru a fi bifate şi nici la cele care se limitează la partea birocratică şi unde elevul apare doar sub formă de statistică. Vorbim în schimb de acele activităţi ˗ fie că sunt la nivel de şcoală, fie că fac parte din calendarele avizate anual de către Ministerului Educaţiei Naţionale şi pe care le-am amintit mai devreme ˗ la care elevul participă în mod real, în care este principalul beneficiar şi prin care, elevul, îşi poate pune în valoare potenţialul creativ, îşi dezvoltă aptitudinile sau îşi descoperă calităţi pe care le posedă, aplică ceea ce a studiat la ore, îşi dezvoltă plăcerea pentru lectură, spiritul civic, simţul estetic, dobândeşte abilităţi noi şi utile în viaţă etc.

Tot la capitolul activităţi destinate elevilor, avem în vedere şcolile care s-au angajat în realizarea de activităţi locale dar şi proiecte cuprinse în calendarele activităţilor educative amintite mai sus, fie în calitate de coordonatori fie de parteneri, modul în care le-au implementat şi în ce măsură elevul a beneficiat de acestea. Tocmai de aceea, AgoraMedia vă aminteşte câteva dintre acestea şi pe o parte dintre ele vi le va prezenta în materiale viitoare: ArtMania ˗ gândit de prof. înv. primar Gabriela Crişan, ambasador eTwinning, amplele activităţi pe teme de mediu derulate de Şcoala Gimnazială "Horea, Cloşca şi Crişan", prof. Maria Moldovan şi prof. înv. primar Emil Moldovan cu ansamblul "Crăişorii" ˗ activităţi muzicale şi coregrafice tradiţionale, prof. Octavian Gruian ˗ Festivalul de Teatru pentru Elevi AlterEgo, trupele de teatru pentru elevi Verctor în Fabula (Şcoala Gimnazială "Teodor Murăşanu"), Bong (Şcoala Gimnazială "Horea, Cloşca şi Crişan") sau Scena (care a funcţionat la Şcoala Gimnazială "Avram Iancu", iar din septembrie 2017 va activa doar la Şcoala Gimnazială "Horea, Cloşca şi Crişan" şi la Şcoala Gimnazială "Teodor Murăşanu"), concursurile organizate de către Biblioteca Municipală "Teodor Murăşanu" în parteneriat cu şcolile turdene ("Gură bugată", "Minunata inocenţă" etc.) sau multiplele activităţi derulate de Clubul Copiilor Turda.

Prezenţa activităţilor recreative, sportive, culturale şi artistice spun şi ele foarte multe despre o şcoală, din punct de vedere calitativ.

Iată acestea sunt doar câteva detalii despre ce ar trebui avut în vedere înainte de a începe să ierarhizezi şcolile între ele.

BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS