Semnalale privind revitalizarea economiei și a nivelului de trai al populației, după crizele succesive din ultimul an, sunt îmbucurătoare, având în vedere capacitatea Guvernului, a mediului de afaceri, precum și reziliența sistemului bancar de care România dispune în prezent.
Este îmbucurător că nivelul de solvabilitate a sistemului bancar, de 22%, ceea ce înseamnă rezerve importante de lichidități, ne va permite să depășim momentele dificile din prezent și să facem față riscurilor iminente ce ar putea să apară în economie,
Obligația statului și a actorilor economici este acum de a reduce inflaţia şi de a dispune măsuri de diminuare a apariției altor evenimente neprevăzute, precum cele petrecute anul trecut pe piața energiei și cu lanțurile de aprovizionare, aspecte ce presupun însă o atenție sporită asupra consecințelor.
Pe de altă parte însă, perspectivele îmbucurătoare sunt legate de instrumentele avute la dispoziție de România, la care putem apela pentru a diminua problemele curente, principalul fiind Planul Național de Redresare și Reziliență. Utilizarea pragmatică a resurselor financiare de care va beneficia România, atât în acest an, cât și în cei viitori, va conduce automat la consolidarea capacității de absorbţie a economiei.
Șansele dinamizării României pentru următoarea perioadă sunt intensificarea productivității și crearea de valoare adăugată, care să contracareze deficitul balanței comerciale, prin proiecte viabile, aducătoare de investiții și locuri de muncă.
Spre finalul anului, se așteaptă și scăderea inflației și ajungerea acesteia la o singură cifră, fapt ce va conduce la o serie de reacții pozitive în lanț, inclusiv la corecția dobânzilor active, în sensul scăderii acestora. Acest fapt va însemna recalibrarea puterii de cumpărare a populației și, de asemenea, va contribui implicit la dinamizarea creșterii economice, existând premisele să ajungă la peste 3%.
În acest context, avem nevoie ca și mediul privat, respectiv IMM-urile, să contribuie activ atât la dezvoltarea afacerilor existente, cât și la crearea de noi locuri de muncă, prin dezvoltarea unor proiecte viabile, generatoare de potențial de creștere.
Sunt încrezătoare însă că România va reveni în acest an la creșterea bazată pe economisire, care a cunoscut în ultimii doi ani un recul, din 2021 încoace fiind pentru prima dată când dinamica creditării a depăşit-o pe cea a economisirii.
În consecință, economia românească va putea reveni la un procent satisfăcător de predictibilitate și sustenabilitate, prin educarea agenților economici de a evolua constructiv și dinamic, astfel încât progresele înregistrate să fie cuantificabile în creșterea generală a calității vieții populației.
Deputat PNL Cluj,
CRISTINA BURCIU
