Aşa cum ne-am propus şi aşa cum, într-un fel, zice şi titlul, iată că am ajuns la momentul la care să vă oferim oglindirea în cifre a pandemiei în luna noiembrie atât la nivel judeţean cât şi la nivel naţional.
Da, am înţeles, iar grafice? Iar cifre? Ei bine, da!
Ne-a luat ceva timp să realizăm aceste grafice şi am făcut-o tocmai pentru ca voi să aveţi o imagine cât mai clară asupra a ce se petrece, asupra evoluţiei acestor cifre, imagine de ansamblu care să aducă unele clarificări fie pentru sceptici, fie pentru restul.
Sunt cifre simple, seci, reci, dincolo de pasiune, de patimă, dincolo de bănuieli, dincolo de “ne place” sau “nu ne place”, “ne convine” sau “nu ne convine”, “credem” sau “nu credem”. Sunt, pur şi simplu, cifrele, aşa cum au fost furnizate acestea de administraţie, prin administraţie înţelegând GCS (Grupul de Comunicare Strategică), Prefectura Cluj sau DSP Cluj.
Având cifrele, le-am cuprins în câteva grafice tocmai pentru a putea percepe mai concret, vizual, mai plastic dacă vreţi, evoluţia cronologică. Cu alte cuvinte, ne vom uita la nişte grafice încercând să observăm cu ochii noştri care este situaţia.
Apropo, pentu cei cărora le vine greu să citească, am muncit să facem un video cu datele cuprinse aici şi vă dorim vizionare plăcută. Pentru ceilalţi, poftiţi la citit!
O să începem cu cifrele lunii noiembrie la nivelul judeţului Cluj, cifre oferite zilnic de către Instituţia Prefectului Cluj, parte din informaţii fiind primite de către Prefectură de la DSP (Direcţia de Sănătate Publică) Cluj.
Prefectura trimite zilnic cifrele reprezentând cazurile noi. La nivelul lunii noiembrie, cel mai mare număr de cazuri pe zi s-a înregistrat în 19 noiembrie când au fost 734 de cazuri, în timp ce numărul minim de infectări al lunii în judeţ a fost în 16 noiembrie, un număr de 105 cazuri.
Pentru cei care se întrebau, la nivelul lunii noiembrie, în judeţul Cluj tendinţa infectărilor (reprezentată prin linia roşie punctată) a fost în scădere. Evident aici intră în discuţie şi numărul de teste, rata de pozitivare şamd.
Haideţi să ne uităm, acum, la testările raportate de prefectura Cluj.
Graficul reprezintă trei tipuri de informaţii: numărul total de teste efectuate zilnic (linia roşie), numărul de teste efectuate în baza definiţiei de caz, a protocolului, adică a diagnosticului pe grupe de risc (linia portocalie) şi testele efectuate la cerere de către cetăţeni (linia verde).
Dacă ne uităm la tendinţe (liniile punctate aferente fiecărui tip de teste) observăm că toate tipurile de teste, pe parcursul lunii noiembrie, au fost în scădere. Chiar mai concret, tendinţa de scădere a totalului testelor pare să fie mai mare decât tendinţa de scădere pe tipuri de teste, dar asta poate pentru că e vorba de însumare.
Totuşi, cel mai mare număr de teste a fost în 6 noiembrie (2.977) iar cel mai mic număr de teste a fost în 16 noiembrie (238).
Desigur, interesantă este şi evoluţia procentajului testelor la cerere şi nu doar numărul efectiv de teste. Din grafic se observă evoluţia zilnică a procentajului testelor efectuate la cerere dar şi tendinţa procentajului pe parcursul întregii luni, tendinţă reprezentată prin linia punctată. Ei bine, tendinţa procentajului testelor la cerere pe parcursul lunii noiembrie pare să fie într-o uşoară scădere.
De remarcat că în 21 noiembrie s-a înregistrat cel mai mare procent de teste la cerere din noiembrie, procent de 45,45%, în oglindă înregistrându-se şi procentaj zero al testelor la cerere (în 9 respectiv 16 noiembrie).
În strânsă legătură cu numărul testărilor şi numărul de infectări raportate, extrem de interesant de analizat este şi rata de pozitivare.
Aici lucrurile sunt simple: în ziua X sunt Y teste din care Z sunt pozitive. Concret, rata de pozitivare reprezintă numărul de teste pozitive din numărul total de teste efectuate şi se exprimă procentual.
În grafic se observă atât evoluţia procentului de pozitivare zilnic, dar mai ales tendinţa acestui procent.
Dacă cea mai mare rată de pozitivare a fost în 9 noiembrie (50,21% - adică peste jumătate din teste au fost pozitive) iar cea mai mică rată de pozitivare a fost în 4 noiembrie (12,36%) se observă o tendinţă crescătoare, bine avansată, a ratei de pozitivare pe parcursul întregii luni noiembrie.
Pe de altă parte, dacă tendinţa descrescătoare a numărului de teste sau de infectări poate părea îmbucurătoare, tendinţa crescătoare a ratei de pozitivare spune, în esenţă, cu totul altceva fiind, dimpotrivă, neliniştitoare.
Pentru că Prefectura transmite în fiecare zi numărul total, la zi, de persoane declarate vindecate şi externate, a afla numărul de persoane declarate vindecate şi externate zilnic este simplu: din numărul total raportat zilnic se scade numărul total raportat în ziua precedentă şi se obţine numărul de externări din ziua respectivă.
În grafic observăm numărul de externări în fiecare zi (şi aici ne referim la pacienţi cu domiciliul în judeţul Cluj) dar observăm şi tendinţa cifrelor. Astfel, tendinţa numărului de externări este una relativ îmbucurătoare având în vedere că externarea înseamnă persoană declarată vindecată.
La fel, în cazul deceselor, numărul zilnic se află după principiul menţionat în cazul externărilor şi, de asemenea, şi în cazul deceselor nu referim la persoane cu domiciliul în judeţul Cluj.
Astfel, în grafic vedem evoluţia zilnică a numărului de decese raportate precum şi tendinţa.
Ei bine, în cazul deceselor, tendinţa este una crescătoare, ascendentă, ceea ce este, în fapt, nu doar neplăcut, ci chiar îngrijorător.
Nu în ultimul rând, să nu uităm de graficul cu care deja v-am obişnuit zilnic: evoluţia ratei incidenţei la mia de locuitori pe 14 zile în judeţul Cluj.
Dacă în ultimele zile ale lunii noiembrie tendinţa ratei incidenţei la mia de locuitori arată o scădere, privind în ansamblu evoluţia pe întreaga lună, observăm lesne că tendinţa ratei incidenţei în noiembrie a fost crescătoare la nivelul judeţului Cluj cu un vârf de 7,66 la mie în 14 noiembrie. Cifrele, în acest caz, sunt cele oferite de GCS.
Ca o scurtă concluzie a cifrelor pe întreaga lună noiembrie la nivelul judeţului Cluj, în afară de o tendinţă de creştere a numărului de vindecări/externări, numărul de infectări apare în scădere, numărul de teste apare în scădere dar rata de pozitivare şi rata incidenţei la mia de locuitori au fost ambele în creştere, la fel ca şi numărul de decese.
Acum să trecem la evoluţia cifrelor pandemiei în luna noiembrie la nivel naţional, aici luând în calcul strict cifrele oferite de GCS în comunicările zilnice.
La nivel naţional ne uităm, de asemenea, la numărul de infectări comunicat zilnic de GCS.
În grafic apare evoluţia numărului de infectări zilnice, număr care, pe parcursul întregii luni noiembrie, are o foarte uşoară tendinţă descendentă.
Cel mai mare număr de infectări din noiembrie a fost raportat în 18 noiembrie (10.269) iar cel mai mic număr de cazuri în noiembrie a fost în 9 noiembrie (3.240).
Dacă ne uităm la graficul cu testările efectuate la nivel naţional, observăm acelaşi tip de date prezentate: totalul testelor cu linie roşie, testele în baza protocolului cu linie portocalie şi testele efectuate la cererea cetăţenilor, cu linie verde.
Cel mai mare număr de teste (total teste) raportat în noiembrie a fost pe data de 11 (38.863 de teste) iar cel mai mic număr de teste a fost raportat în 30 noiembrie (9.785 de teste).
De asemenea, din grafic reiese că toate tipurile de teste au avut, pe parcursul lunii noiembrie, tendinţe descendente sau, mai simplu, numărul de teste a fost, în medie, în scădere în luna noiembrie la nivel naţional.
Legat de testare, important de observat este şi procentul testelor la cerere din total teste observarea fiind, şi de această dată, una cronologică.
Din grafic se observă că cel mai mare procent de teste la cerere a fost raportat în chiar prima zi a lunii, în 1 noiembrie (43,92%), cel mai mic procent de teste la cerere fiind în 23 noiembrie (24,65% - adică mai puţin de un sfert).
În plan general, însă, din grafic reiese clar că tendinţa procentului testelor la cerere în noiembrie a fost una descrescătoare.
Referitor la rata de pozitivare, lucrurile ar putea părea îngrijorătoare.
În primul grafic am aşezat numerele reieşite zilnic: din numărul de teste efectuate în ziua X, câte teste sunt pozitive; adică am raportat numărul de infectări din ziua respectivă la numărul de teste din ziua respectivă.
În grafic observăm că cea mai mare rată de pozitivare a fost în 16 noiembrie (43,77%) în timp ce cea mai mică rată de pozitivare a fost în 10 noiembrie (23,56%).
De asemenea, tot graficul arată că tendinţa procentului de pozitivare este, de fapt, una ascendentă, în creştere.
Ei, dar având în vedere că de la GCS mai primim şi un alt tip de cifre, am încercat să surprindem o imagine şi mai generală asupra ratei de pozitivare.
Mai exact, zilnic GCS oferă numărul total de teste efectuate în România de la începutul pandemiei (număr de teste care creşte zilnic, evident) precum şi numărul total de infectări de la începutul pandemiei în România (care, la fel, creşte zilnic).
Astfel, dacă zilnic raportezi numărul total de infectări anunţat la numărul total de teste anunţat se obţine rata de pozitivare la zi, rată care, cu fiecare zi care trece, creşte în acurateţe având în vedere că zilnic se completează atât numărul total de teste cât şi de infectări.
În speranţa că e simplu de înţeles, iată cum a evoluat, de fapt, acurateţea ratei de pozitivare cu fiecare zi a lunii noiembrie, acurateţe care e de o mai mare fidelitate, să spunem aşa, spre sfârşitul lunii decât spre început.
Totuşi, îngrijorător poate fi că, odată cu completarea cifrelor zilnice, rata generală de pozitivare creşte de la 7,56% (în 1 noiembrie) la 11,57% (în 30 noiembrie).
De la rata de pozitivare care poate stârni îngrijorare, ne îndreptăm spre situaţia vindecărilor.
La fel, GCS anunţă zilnic numărul total (de la începerea pandemiei) al persoanelor vindecate. Scăzând din numărul total anunţat azi, de exemplu, numărul total anunţat ieri, poţi afla numărul de vindecări din ultimele 24 de ore.
Astfel, în grafic apar numărul de vindecări din fiecare zi a lunii noiembrie. Cel mai mare număr de vindecări a fost raportat în 29 noiembrie (13.088 de vindecări) în timp ce numărul cel mai mic de vindecări a fost raportat în 2 noiembrie (1.386 de vindecări).
Îmbucurător este, totuşi, că pe parcursul întregii luni noiembrie numărul de vindecări are o tendinţă ascendentă.
Dar dacă am văzut graficul infectărilor în luna noiembrie precum şi graficul vindecărilor din aceeaşi lună, poate nu ar strica să le vedem suprapuse sau, oarecum, comparativ.
Ce este interesant în acest grafic? Evident faptul că, pe parcursul lunii noiembrie, de la un moment dat, în a treia decadă a lunii, sunt tot mai dese situaţiile în care numărul vindecărilor (linia verde) depăşeşte numărul infectărilor (linia roşie). Chiar mai mult tendinţa infectărilor este foarte uşor descendentă în timp ce tendinţa vindecărilor este ascendentă.
Totuşi, privind acest grafic comparativ, este evident faptul că numărul de infectări raportat la fiecare sfârşit de săptămână este mai mic, dar chiar nu înţelegem cum se face că şi vindecările par mai puţine la sfârşit de săptămână. Oare cum vine asta? Să fie o coincidenţă?
Din analiza noastră nu putem exclude internările în spitale ale pacienţilor COVID-19.
GCS comunică zilnic numărul de persoane internate în spitalele din România număr care, în luna noiembrie, s-a menţinut peste 10.000.
Dacă la începutul lunii numărul persoanelor internate era de 11.489, la sfârşitul lunii numărul de pacienţi era de 13.261, pe parcursul lunii cel mai mare număr de persoane internate fiind raportat în 23 noiembrie (13.685 de pacienţi), iar cel mai mic număr a fost, de fapt, cel din prima zi a lunii.
Cum se observă, tendinţa numărului de pacienţi este, la rândul său, una ascendentă.
Când vorbim de internări nu putem să nu ne referim la numărul de pacienţi aflaţi în secţiile de terapie intensivă. Nici aici nu se poate spune că lucrurile stau bine.
Luna noiembrie a început cu 910 pacienţi pe secţiile de terapie intensivă şi s-a încheiat cu 1.251 de pacienţi în ATI ceea ce e, evident, o creştere, aşa cum arată, de fapt, şi tendinţa a ascendentă a numărului de pacienţi în secţiile ATI pe parcursul lunii noiembrie.
Oricum, îngrijorător rămâne, totuşi faptul că, pe parcursul lunii noiembrie, cel mai mic număr de pacienţi în ATI a fost în prima zi a lunii şi cel mai mare număr de pacienţi a fost în ultima zi a lunii.
Oricât de neplăcut este, unii dintre pacienţii COVID-19 pierd lupta cu boala. În consecinţă, am considerat că merită să prindem în analiza noastră şi situaţia cu decesele puse pe seama COVID, raportate de către Grupul de Comunicare Strategică.
Având în vedere că GCS prezintă zilnic numărul total de decese de la începutul pandemiei, numărul zilnic de decese precum şi numărul de decese asociate cu comorbidităţi, vă invităm să regăsiţi în grafic două elemente: numărul zilnic de decese (linia neagră) şi numărul zilnic de decese asociate cu comorbidităţi (linia maro).
Am considerat că aşezate împreună, aceste date oferă o imagine mai completă, de ansamblu.
Cel mai mare număr de decese a fost anunţat în 11 noiembrie (203) când a fost şi cel mai mare număr de decese cu comorbidităţi (196). Cel mai mic număr de decese din noiembrie a fost anunţat atât în 2 cât şi în 8 noiembrie (86), cel mai mic număr de decese cu comorbidităţi fiind în 2 noiembrie (80)
Neplăcut, însă, este că şi tendinţa numărului de decese (cu comorbidităţi sau fără) este, din păcate, ascendentă pe parcursul lunii noiembrie.
Pentru o altă perspectivă avem un grafic care cuprinde procentul de decese asociate comorbidităţilor raportat la totalul deceselor zilnice.
Se observă că pe parcursul lunii noiembrie procentul cel mai mic a fost în 10 noiembrie (90,40%) iar procentul cel mai mare a fost în 29 noiembrie (99,32%).
Tendinţa procentului, cum se vede din grafic, este una ascendentă pe parcursul lunii noiembrie, adică procentul deceselor asociate comorbidităţilor este în creştere.
Foarte ciudat, pentru unii aceasta ar putea fi o veste îmbucurătoare pentru că tot mai multe decese atribuite COVID sunt asociate cu comorbidităţi.
Ca să nu părăsim încă această zonă neplăcută, am decis să ne referim şi la ceea ce noi am numit “mortalitate”.
Pe acelaşi principiu explicat în cazul ratei generale de pozitivare - rată care câştigă acurateţe cu trecerea timpului şi acumularea de tot mai multe date - am considerat că, la modul simplist, mortalitatea poate fi reprezentată prin raportarea numărului total de decese la numărul total de infectări.
Astfel se poate observa că pe parcursul lunii noiembrie procentul de mortalitate (a cărui acurateţe creşte cu fiecare zi în care numerele se completează cu date noi) s-a situat între 2,87% (la 1 noiembrie) şi 2,37% (în 28 respectiv 29 noiembrie), luna încheindu-se cu un procent de 2,38%.
Îmbucurător este că - cel puţin pe parcursul lunii noiembrie - tendinţa privind mortalitatea este una descendentă.
Pentru a trece într-o zonă chiar mai optimistă, la fel cum am vorbit de “mortalitate”, am considerat de cuviinţă să abordăm şi varianta recuperării. Pentru că nu puteam să-i zicem “vindecabilitate”, i-am zis recuperare.
La fel, am folosit cifrele totale care se actualizau cu fiecare zi care trecea şi, în consecinţă, se poate spune, în baza cifrelor, că la nivelul lunii noiembrie, cel mai bun procent de recuperare a fost înregistrat în 30 noiembrie (74,30% recuperare sau rată de vindecare) iar cel mai mic procent a fost în 10 noiembrie (67,26%).
Chiar dacă a scăzut după începutul lunii, procentul de recupăerare a crescut spre sfârşitul lunii, ceea ce, per total lună, e o creştere, aşa cum arată şi linia punctată de tendinţă.
Ei, ca o concluzie în ceea ce priveşte pandemia în cifre seci în luna noiembrie la nivel naţional, pe scurt, lucrurile stau cam aşa:
Numărul infectărilor - în scădere
Numărul testărilor - în scădere
Procentul testelor la cerere - în scădere
Rata de pozitivare în cifre zilnice - în creştere
Rata de pozitivare în cifre generale - în creştere
Numărul de vindecări - în creştere
Numărul de internări - în creştere
Numărul de pacienţi în ATI - în creştere
Numărul zilnic de decese - în creştere
Procentul deceselor asociate cu comorbidităţi - în creştere
Rata de mortalitate - în scădere
Rata de recuperare - în creştere
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
