Haideţi să ne amintim cum a fost în luna alegerilor locale de anul trecut, pentru că Agora Media continuă seria de informări care se referă la cifrele oferite de administraţie privind pandemia atât la nivel naţional cât şi la nivel judeţean, în speţă judeţul Cluj.
De data aceasta sub lupă este luna septembrie a anului 2020 şi, ca şi data trecută, vom începe cu cifrele la nivelul judeţului Cluj.
În luna septembrie a anului trecut, la nivelul judeţului Cluj numărul zilnic de infectări a fost, per total, în creştere.
Cel mai mic număr de infectări s-a înregistrat pe 6 septembrie, când au fost 10 de cazuri, cel mai mare număr fiind pe 16 septembrie - 99 de infectări.
Pentru că în luna septembrie administraţiei judeţului Cluj încă nu-i venise ideea să informeze în legătură cu numărul de teste efectuate zilnic, sau număr total de teste efectuate la nivel judeţean de la începutul pandemiei, la nivelul lunii alegerilor locale nu putem vorbi, în judeţul Cluj, despre testări, despre procentul testelor la cerere sau despre rată de pozitivare.
Totuşi, ne putem referi la numărul de pacienţi COVID-19 - cu domiciliul în judeţul Cluj - raportaţi că sunt, în fiecare zi, în spitalele din judeţ, număr care a fost, în general, în creştere în luna septembrie.
Pe 4 septembrie a fost raportata cel mai mic număr de pacienţi - 201 - iar pe 30 septembrie a fost raportat un număr de 309 pacienţi.
Luna alegerilor locale - în judeţul Cluj - a fost cea în care şi numărul pacienţilor ATI a avut un trend ascendent.
Cel mai mic număr de pacienţi - 25 - în secţiile ATI din judeţul Cluj au fost pe 10, 11, 12 şi 29 septembrie, iar cel mai mare număr de pacienţi în ATI - 33 - au fost în 21, 22, 23, 24 şi 27 septembrie.
Şi numărul de persoane declarate vindecate şi externate din spitalele clujene în cursul lunii septembrie a avut o tendinţă crescătoare.
Din păcate au fost zile în lună când nu a fost externat niciun pacient, e vorba de 6, 14, 16, 19, 23 şi 24 septembrie.
De cealaltă parte, cel mai mare număr de pacienţi declaraţi vindecaţi a fost raportat pe 11 septembrie, când au fost declaraţi externaţi 9 pacienţi.
Numărul zilnic de decese a avut, per ansamblul lunii septembrie, un trend cât se poate de constant.
Veşti bune au fost că nu s-a înregistrat niciun deces în nu mai puţin de jumătate din zilele lunii: 3, 6, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 18, 20, 21, 23, 24, 27 şi 29 septembrie.
Numărul maxim de decese pe zi a fost de 3 şi s-a înregistrat în 7 şi 16 septembrie.
Numărul total al deceselor la nivelul judeţului Cluj a crescut şi pe parcursul lunii septembrie.
Pragul totalului de 40 de decese la nivelul judeţului s-a atins pe 2 septembrie iar pragul de 50 de decese s-a atins pe 16 septembrie.
Dacă luna august se încheia cu un total de 38 de decese iar luna septembrie cu 59 de decese, înseamnă că în luna septembrie 2020 în judeţul Cluj s-au înregistrat 21 de decese, adică o creştere cu 55,26% faţă de finalul lunii anterioare.
În concluzie, la nivelul judeţului Cluj, în septembrie, numărul infectărilor a fost în creştere, numărul persoanelor internate a fost în creştere, numărul pacienţilor din ATI a fost în creştere, numărul persoanelor vindecate şi externate a fost în creştere iar numărul persoanelor decedate zilnic a avut un trend constant.
Să trecem, acum, la cifrele lunii septembrie la nivel naţional!
În luna alegerilor locale, în România, numărul infectărilor zilnice a fost pe un trend ascendent.
Cel mai mic număr de infectări a fost raportat pe 14 septembrie - 692 de infectări - iar cel mai mare număr de infectări din lună a fost raportat la finalul lunii, pe 30 - 1.258 de infectări.
Cu un număr total de infectări tot mai mare cu fiecare zi, în luna septembrie s-a depăşit pragul de 90.000 pe 3 septembrie, când totalul infectărilor a ajuns la 91.256, pragul de 100.000 s-a depăşit pe 11 septembrie când în românia s-a ajuns la un total de 101.075, pragul de 110.000 a fost depăşit pe 18 septembrie, când totalul infectărilor a ajuns la 110.217 iar pragul de 120.000 a fost depăşit pe 26 septembrie când, în România, s-a ajuns la un total al infectărilor de 121.235.
Mai mult, dacă la finalul lui august totalul infectărilor era de 87.540 iar la finalul lui septembrie totalul infectărilor a ajuns la 127.572, înseamnă că doar în septembrie s-au infectat 40.032 de persoane, deci doar în septembrie totalul infectărilor a crescut, la nivel naţional, cu 45,73%.
În graficul cu testările avem, avem total teste (linia roşie), teste în baza protocolului (linia portocalie) şi teste pe banii cetăţenilor (linia verde). Ca în totdeauna,, numărul de teste a fost mai mic în week-end-uri.
Per ansamblu, în luna alegerilor locale numărul de teste (totale, în baza protocolului sau la cerere) a fost în scădere.
De dragul datelor statistice, cel mai mic număr de teste efectuate în septembrie a fost pe 28 - 6.162 de teste - iar cel mai mare număr a fost chiar în a doua zi a lunii - 26.543 de teste.
Tot în septembrie s-a depăşit, la total teste, pragul de 2.000.000 pe data de 10, când s-a ajuns la uun total de 2.015.772 de teste efectuate în România de la începutul pandemiei.
De asemenea, dacă luna august se încheia cu un total de 1.802.946 de teste iar luna septembrie se închiea cu un total de 2.419.691 de teste, înseamnă că în septembrie s-au efectuat 616.745 de teste, deci în septembrie numărul de teste a crescut cu 34,21%.
Merită aruncată o privire şi pe procentul testelor la cerere, unde se observă că procentul pare să fie uşor crescut în week-end-uri.
Oricum, cel mai mare procent de teste pe banii cetăţenilor a fost pe 11 septembrie când nu mai puţin de 44,87% din teste au fost la cerere în timp ce valoarea cea mai mică a lunii a fost imediat după locale, adică pe 28 septembrie, când procentul testelor la cerere a coborât până la 30,12%.
Totuşi, dacă în septembrie s-au efectuat un total de 616.745 de teste din care 236.842 la cerere, înseamnă că în luna alegerilor locale din România 38,40% din teste au fost pe banii cetăţenilor.
Poate mai mult decât numărul de teste este reprezentativă rata de pozitivare.
Din grafic se observă că pe parcursul lunii septembrie rata de pozitivare a fost în creştere cu valori crescute în zona week-end-urilor. Ce reiese de aici? Că infectările nu erau mai puţine doar dacă ei testau mai puţin.
Oricum, cea mai mică rată de pozitivare a fost în chiar prima zi a lunii - 4,72% - cea mai mare rată de pozitivare înregistrându-se în ziua următoare localelor, pe 28 septembrie - 20,63%.
E neplăcut, dar rata de pozitivare, în cifre generale, a fost crescătoare pe parcursul lunii septembrie 2020.
Astfel, dacă luna a început cu o rată de pozitivare de 4,85%, la finalul lunii s-a ajuns la o rată de pozitivare de 5,27%.
Explicativ, această rată de pozitivare s-a calculat cât se poate de simplu: s-a luat totalul de infectări de la începutul pandemiei anunţat în ziua x şi s-a raportat la totalul de teste de la începutul pandemiei anunbţat în aceeaşi zi şi s-a obţinut rata de pozitivare per total până în acea zi. Şi s-a făcut la fel pentru fiecare zi a lunii, cu precizarea evidentă că pe măsură ce treceau zilele datele căpătau o acurateţe tot mai mare, de aceea putem spune că un trend ascendent al ratei de pozitivare în cifre generale nu are cum să fie decât neplăcut.
Oricum ai privi, totalul de internări raportat zilnic în septembrie a fost în creştere.
Cel mai mic număr de pacienţi în spitalele din România în septembrie a fost pe 16 - 6.854 de pacienţi - iar cel mai mare număr de pacienţi internaţi raportat în septembrie a fost la o zi după locale, pe 28 - 7.528 de pacienţi.
Dacă luna a început cu 7.164 de pacienţi covid în spitalele din România, prima scădere sub 7.000 în septembrie a fost pe 15, când în spitalele din România erau 6.881 de pacienţi, dar numărul a depăşit din nou 7.000 pe 18 septembrie (7.081) a scăzut din nou, pe 19 (6.996 de pacienţi) pentru a creşte ziua următoare la 7.120 de pacienţi, fără să mai scadă sub pragul de 7.000 pe parcursul lunii.
De remarcat că în luna alegerilor locale şi numărul de pacienţi de pe secţiile de terapie intensivă a avut un trend ascendent.
Chiar dacă luna a început cu 522 de pecienţi pe ATI în România, cea mai mică valoare a fost pe 18 septembrie, când la terapie intensivă erau internaţi 447 de pacienţi, cea mai mare valoare din grafic fiind pe 28 septembrie când pe secţiile ATI din România erau 557 de pacienţi.
În septembrie s-a scăzut sub pragul de 500 pe 4 septembrie (când erau 485 de pacienţi în ATI) dar s-a şi depăşit pragul de 500 pe 24 septembrie, când s-a ajuns la 506 pacienţi în ATI
Totuşi numărul zilnic de decese în septembrie a avut un trend descendent, în grafic fiind surprinse atât decesele anunţate zilnic (linia alba) cât şi decesele asociate cu comorbidităţi (linia roşie).
Cel mai mic număr de decese a fost anunţat pe 14 septembrie - 22 de decese - iar cel mai mare număr de decese din septembrie a fost în prima zi a luni - 60 de decese.
În pofida variaţiilor din grafic, se vede limpede că trendul procentului de decese cu comorbidităţi este unul constant pe parcursul lunii septembrie.
Dacă 100% din decese au fost asociate cu comorbidităţi în 2, 7, 8, 16, 19, 22, 27 şi 29 septembrie, cel mai mic procent de decese cu comorbidităţi a fost raportat în 13 septembrie - 88,89%.
În fiecare zi din septembrie, la numărul total de decese puse pe seama COVID se mai adăugau alte numere. Aşa se face că dacă în prima zi a lui septembrie era un total de 3.681 de decese de la începerea pandemiei, în ultima zi a lunii totalul deceselor a ajuns la 4.825. Iar dacă septembrie se închiea cu un total de 4.825 de decese iar august se încheiase cu un total de 3.621 de decese, înseamnă că în septembrie numărul deceselor a crescut cu 1.204, deci cu 33,25% faţă de finele lunii anterioare.
Graficul cu numărul zilnic de persoane declarate vindecate şi externate nu este unul neapărat sugestiv mai ales că numărul zilnic nu a fost furnizat zilnic. Au fost câteva zile în care nu s-au difuzat informaţii, apoi informaţiile au fost actualizate, de aceeaşi valorile crescute după nişte valori de zero.
Totuşi, de dragul discuţiei, am pute spune că numărul vindecărilor în septembrie ar fi avut un trend uşor descendent.
La rândul său, graficul referitor la numărul total de vindecări anunţat zilnic are aceleaşi caracteristici lipsite de constanţă.
Cu toate acestea, luna septembrie a început cu un total de 49.629 de vindecări şi s-a terminat cu un total de 102.476 de vindecări, iar dacă la final de august totalul de vindecări era de 48.702, înseamnă că numărul vindecărilor în septembrie a crescut cu 110,41%.
Graficul comparativ între infectări (cu linia roşie) şi vindecări (cu linia verde) este, la rândul său, “viciat” din cauza raportărilor şi corelărilor.
Oricum, e lesne de observat că, în mare, pe parcursul lunii septembrie, numărul de infectări a fost mai mare decât numărul de vindecări.
De asemena, în cifre absolute, în graficul comparativ privind datele generale, numărul infectărilor este, logic, mai mare decât numărul vindecărilor.
Dacă în fiecare zi împărţim numărul total de decese până în ziua respectivă la numărul total de infectări până în ziua respectivă obţinem, zilnic, un procent pe care l-am numit “mortalitate”, dar un procent care câştigă în acurateţe cu fiecare zi care trece.
Cum se vede, în luna decembrie pe plan naţional, procentul de mortalitate a avut tendinţă descrescătoare, luna septembrie începând cu 4,15% şi finalizându-se cu 3,78%.
La fel, dacă împărţim numărul total de vindecări până în ziua X la numărul total de infectări până în aceeaşi zi obţinem un procent pe care l-am numit “rată de recuperare” care ne arată totalul de vindecaţi din totalul de infectaţi, procent care, la fel, câştigă în acurateţe cu fiecare zi care trece.
În ce priveşte luna septembrie, şi rata de recuperare pare influenţată de inconsistenţa informaţiilor privind vindecările dar, cu toate acestea, trendul este unul ascendent.
Ca o concluzie a ce a însemnat pandemia în cifre seci la nivel naţional în luna septembrie 2020, aveam:
- Număr zilnic de infectări - în creştere
- Număr zilnic de teste - în scădere
- Procent teste la cerere - în scădere
- Rată de pozitivare - în creştere
- Număr zilnic internări - în creştere
- Număr zilnic pacienţi ATI - în creştere
- Număr zilnic decese - în scădere
- Procent decese asociate cu comorbidităţi - constant
- Mortalitate - în scădere
- Număr zilnic de vindecări - în creştere
- Rată de recuperare - în creştere
