Joi, 20 februarie 2014, sala mare a Primăriei Turda a găzduit o dezbatere publică privind gestiunea integrată a deşeurilor şi implicaţiile locale ale legii 211/2011 referitoare la regimul deşeurilor.
Organizată de Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD), întâlnirea a reunit reprezentanţi ai administraţiilor locale din zona Comunităţii Urbane Arieş, precum şi reprezentanţi ai operatorilor de salubritate din zonă.
Unul din aspectele pe care dorea să le puncteze Ilie Brie - preşedinte CED - era obiectivul de 50% de deşeuri reciclabile colectate selectiv din totalul deşeurilor până în anul 2020.
Astfel, îngrijorător poate părea faptul că din 2007 până în 2013 în România s-a reuşit să se colecteze selectiv cam 2% din obiectivul de atins de 50%, înregistrându-se, astfel, până în 2007 o progresie de 0,33% anual. Astfel, restul 48% (din obiectivul de 50%) de "recuperat" până în 2020 ar presupune o progresie anuală de 6% şi toatea astea în contextul în care până în 2013 progresia medie anuală la nivelul Uniunii Europene a fost de 16,6%, spre deosebire de 0,33% cât a fost la noi.
Pentru accelerarea ritmului este nevoie de strategii care să determine cetăţenii să colecteze selectiv, pe de-o parte, dar şi ca operatorii de salubritate să ofere condiţiile unei colectări selective.
Referindu-se la aşa numita taxă de groapă şi la cum aceasta a fost introdusă, scoasă, reintrodusă apoi amânată, Ilie Brie atrăgea atenţia că neatingerea obiectivelor de 50% deşeuri colectate selectiv până în 2020 atrage după sine amenzi pe care ţara noastră ar trebui să le plătească, amenzi a căror valoare nu este de neglijat: 200.000 de euro pe zi, ceea ce ar însemna, în medie de 4-5.000 de euro pe zi pentru fiecare judeţ.
Revenind la taxa de groapă, Ilie Brie spunea că dacă în românia aceasta era undeva între 12 şi 18 euro per tona de deşeu depozitat, în ţări precum Belgia această taxă este cuprinsă între 150 şi 200 de euro.
Mai mult, cu această taxă va fi reintrodusă în 2017 iar banii merg direct la buget şi la fondurile pentru mediu, introducerea unei taxe de groapă, de către administraţiile locale, de exemplu, înainte de 2017 ar reprezenta colectarea de bani care să rămână la bugetul local. În plus, la modul în care se desfăşoară lucrurile în Marea Britanie, de exemplu, 20% din această taxă este necesarul pentru funcţionarea şi întreţinerea efectivă a rampei, în timp ce 80% din această taxă ajunge la bugetul naţional.
De asemenea, Ilie Brie a amintit şi de deşeurile bidegradabile care afectează deşeurile reciclabile. Cum 50% din deşeuri sunt bidegradabile, există o tendinţă de scoatere a acestor deşeuri din circuitul public prin aşa-zisul fenomen de compostare: spre exemplu cojile de cartofi nu se aruncă la gunoi, ci le dai unei găini să le mănânce. Folosind chir exemplul acestei păsări, Ilie Brie preciza că o găină poate "composta" anual 120 de kilograme de deşeuri biodegradabile, două găini putând reduce, astfel, cu 50% deşeurile degradabile produse de o familie într-un an.
Din cei prezenţi au fost persoane care au ridicat diverse probleme. Astfel primarul comunei Sănduleşti, Augustin Duca, se plângea de costurile ridicate pentru serviciul de salubritate - 13 lei pe familie indiferent de numărul de membri - de faptul că organigrama este deficitară şi se lucrează la jumătate din capacitate. Pe de altă parte, reprezentând o comuncă unde este concepută o staţie de transfer, Zeng Ioan se întreba: cine ne dă banii înapoi pe staţie dacă nu mai funcţionează?
Pe scurt, staţia este cuprinsă în proiectul de management al deşeurilor, iar o tonă de deşeuri costă la fel indiferent de zonă.
Spre exemplu, dacă, în medie costurile unei tone de deşeu incinerat ar fi de 130 de euro iar 30 de euro se recuperează din energia produsă, costurile ar rămâne la 100 de euro - era un exemplu dat de Ilie Brie.
Până una-alta, principalul scop al întâlnirii de la Turda l-a reprezentat importanţa conştientizării necesităţii unui sistem de management integrat al deşeurilor în vederea atingerii unor obiective precum costuri cât mai reduse suportate de contribuabili, protecţia mediului şi protecţia sănătăţii publice.
