Se împlinesc 5 ani de la dispariţia fulgerătoare a celui ce a fost Octavian Băieş. Timpul s-a scurs pe nesimţite, dar asta nu a şters din memoria celor ce l-au ştiut, imaginea sa.
Profesor la Şcoala Nr. 1 (actualmente – Şcoala Gimnazială „Teodor Murăşanu" ) din municipiul Turda, scriitor şi paroh la Catedrala din centrul oraşului, el este cel care a pus bazele Corului de copii din Turda în toamna anului 1992, formaţie ce a devenit ulterior Corul de fete „Simbol".
Astfel, soţia lui, prof. Alexandrina Baieş împreună cu membrii familiei şi câteva zeci de persoane, s-au întâlnit la Turda pentru a-i păstra vie amintirea şi a-i aduce un omagiu. În semn de recunoştinţă, actuale şi foste membre din formaţia corală, au interpretat pasajele muzicale din timpul serviciului religios prin care a fost comemorat Octavian Băieş ce a avut loc la Catedrala din centrul municipiului..
Despre Octavian Băieş am putea scrie rânduri nesfârşite, dar ceea ce este cu adevărat esenţial este ceea ce a lăsat în urmă şi cum a rămas în cutia de amintiri pentru fiecare . Pentru cei ce i-au fost aproape, a fost şi va rămâne un prieten şi în acelaşi timp, un reper. Pentru cei ce n-au avut însă ocazia să-l cunoască, ar putea fi un model.
Tot ceea ce a realizat în decursul timpul, a clădit cu pasiune şi în activitatea sa, în orice colţ al ţării a poposit, dar şi dincolo de graniţele ei, a dus cu mândrie numele municipiului Turda. Poate de aceea, Ramona Ilea, una dintre membrele corului de mai bine de 20 de ani, scria că „a plecat (...) ca un fulg de nea, ca o picătură de rouă, ca o lacrimă pe un obraz de copil, ca un gând trist ce nu ai putea crede că s-ar putea întâmpla... a plecat, dar a lăsat amintiri, prietenii, sentimente, stări, valori adânc înrădăcinate...".
