Primarul Comunei Mihai Viteazu: "Vom duce gunoaiele in fata Consiliului Judetean si a Prefecturii Cluj"

Pentru a afla mai multe detalii în legătură cu poziţia primarului comunei Mihai Viteazu, am stat de vorbă cu acesta, Zeng Ioan oferind nu neapărat detalii de la respectiva întâlnire ci o privire de ansamblu asupra situaţiei în care s-a ajuns.

Reporter: Domnule primar, am înţeles că nu demult aţi fost prezent la Cluj-Napoca, alături de alţi primari, într-o problemă care pare să fie din ce în ce mai mare, să zic aşa, sau care pare să nu aibă rezolvare, fapt care-i nemulţumeşte pe mulţi lideri a administraţiilor locale din zonă. Este vorba de problema deseurilor. În ce fel este afectată comuna Mihai Viteazu din acest punct de vedere, care credeţi dumneavoastră că ar fi soluţiile şi ce vi s-a spus la întâlnirea de la Cluj-Napoca?

Zeng Ioan: Conuna Mihai Viteazu, ştiţi bine, am avut un proiect european de un milion de euro pentru staţia de sortare a deşeurilor plus colectarea deşeurilor dintr-o zonă foarte mare, zona Băişoara, Valea ierii, Iara, Moldoveneşti, Mihai Viteazu, Călăraşi, Petreştii de Jos şi Ciurila. Suntem opt comune de pe teritoriul cărora colectăm deşeurile.

Până acum a fost foarte bine şi a mers totul perfect şi până la terminarea proiectului mai avem vreo şase luni. Deci oricum acest proiect trebuie susţinut financiar de către primării.

Dar problema noastră a apărut că s-au închis toate alternativele noastre în judeţul Cluj şi am început acum să ne luăm la concurs cu primăriile din judeţ, şi chiar cu marile oraşe, cine poate să ducă deşeurile cât mai departe. Am înţeles că Turda duce la Odorhei, două sute şi ceva de kilometri, Mihai Viteazu duce la Sibiu, Clujul duce la Oradea, şi partea de nord a judeţului duce la Satu Mare. Dar toate rampele acestea au un impediment: e vorba de trei luni. După trei luni iară vom fi în aceeaşi situaţie. Nu ştiu cine va suporta aceste costuri mari.

Şi pe tema asta m-am simţit nedreptăţit. A trecut aşa mult timp şi nu s-a luat nici o măsură. S-a închis prin februarie Pata Rât şi din februarie până în iulie nu s-a găsit nici o soluţie, nu se poate să închizi ceva şi să nu se găsească o alternativă.

Rep.: A cui ştiţi că ar fi fost responsabilitatea de a găsi o alternativă?

Z. I.: Păi toată lumea dă vina pe Cosiliul Judeţean. Consiliul Judeţean, într-adevăr, are un proiect şi proiectul s-a împotmolit datorită firmei cu care a făcut lucrarea. Firma a intrat în insolvenţă, au procese interminabile şi încă nu se ştie şi în următorii doi ani dacă va fi gata aceea locaţie a lor.

Dar până atunci ei trebuiau să găsească o nouă locaţie care să fie o staţie de depozitare a gunoaielor provizorie. Şi acel loc s-a şi găsit, este vorba de aproape 40-50 de hectare pe teritoriul administrativ al judeţului Cluj dar în proprietatea consiliului local Feleac. Aşa am înţeles din discuţiile avute ieri (n.r.: 29 iulie 2015). Ieri am avut încă o şedinţă, alaltăieri încă o şedinţă pe tema aceasta şi devine tot mai urgentă problema că se va declanşa o bombă ecologică. Vom duce, am promis la domnul prefect, vom duce gunoiele în faţa Consiliului Judeţean şi a Prefecturii în Cluj. Au zis "vă amendăm"! Nicio problemă, vom plăti şi amenda!
Deci asta va urma, urmează săptămâna viitoare - asta este sută la sută - dacă nu se ia nici o măsură.

Ideea este: Consiliul Local Feleac cu Consiliul Judeţean nu au putut să ajungă la acelaşi numitor comun pentru nişte divergenţe politice, pot să spun, fiindcă nu se vrea. Şi eu pot să dau şi un exemplu pozitiv: când s-a făcut autostrada Turda-Sebeş. Încă nu era aprobat nimic şi prefectul de Alba şi preşedintele Consiliului Judeţean Alba erau din partide diferite dar pentru ţelul comun, să aibă judeţul Alba autostradă s-au pupat, au făcut tot ce s-a putut ca să obţină aceea finanţare. Şi la noi de ce nu se poate, la nivel de judeţul Cluj? Aşa mare e mândria cuiva şi noi tragem...?

Dar să vă spun! S-a convocat şedinţa colegiului pefectural cu toţi primarii şi cu toţi factorii de răspundere din judeţ, la o sesizare anterioară a domnului primar al Clujului, dar eu am venit cu durerea mea: comuna Mihai Viteazu cu cele şapte comune. În numele lor eu am făcut adresă către instituţia prefectului şi am spus aşa : "Vă rugăm respectuos să declaraţi stare de urgenţă pe probleme de salubrizare a judeţului Cluj şi propunem să se facă toate demersurile legale pentu deschiderea rampei de deşeuri de la Patarât, fiindcă bugetele locale a comunelor nu fac faţă cheltuielilor de transport şi depozitare necesare exporării acestora în afara judeţului. De asemenea mai propunem convocarea unei şedinţe la Prefectura judeţului Cluj cu Consiliul Judeţean, primarii din judeţ şi reprezentanţii factorilor de mediu, pentru găsirea unei soluţii de urgenţă, altfel ne vom înneca în mormanele de gunoi".

În urma acestei sesizări - şi cred că au mai făcut şi alţi primari, că am mai dat telefon ici-colo - s-a făcut această şedinţă, unde s-a discutat despre deşeuri, fără nicio logocă, fără să găsim nici o soluţie.

Eu în discursul meu am spus că primul om în judeţ trebuie să influenţeze, să impună cuiva să ia măsurile necesare şi legale ca să evităm această problemă. Iar judeţul Cluj este un judeţ cu care ne mândrim că este centrul Transilvaniei. Ei, nu este chiar aşa, este o situaţie vai de capul nostru.

Dacă în jurul nostru toată lumea şi-a putut rezolva problemele, inclusiv judeţul Alba, Odorhei, acolo unde ducem, noi nu am putut rezolva, noi suntem judeţ fruntaş... Deci nu s-a vrut şi nici acum nu se vrea.

Am spus şi la aceea şedinţă: dacă nu se rezolvă, noi nu vom mai avea bani să ducem în altă parte. Oamenii nu sunt vinovaţi pentru starea aceasta. Deci mi se cere să majorez tarifele. Tarifele vor trebui majorate de zece ori. Nu o să plătească nici aşa, şi atunci, Consiliul Local, am înţeles, nu are dreptul să plătească acest transport şi atunci vom duce fain-frumos pe malul Arieşului, cum s-a dus pe vremuri şi aşteptăm să vină apa mare să ducă la alţii gunoaiele noastre. Să vedeţi atunci ce de râsul lumii vom fi...

Eu am avut o rampă semiautorizată. Întâmplarea face că cineva adat foc la deşeuri în urma unor reclamaţii au venit de la Garda de Mediu cu închidere imediată şi cu amendă de zece mii de lei la domnul primar. Asta a fost soluţia Mediului. Deci ei ştiau bine că nu există alternative şi, am spus, şi Mediul este vinovat fiindcă să închizi ceva şi să nu dai o alternativă este aşa ca şi câd am un purcel în coteţ şi îi dau zece lei să se descurce să mănânce. Nu se poate chestia asta! Chestia asta nu se poate! Şi toată lumea pune să se descurce primarii că au obligaţia în statutul primarului să se ocupe şi de deşeuri, dar să se descurce primarii. Cum să ne descurcăm?

Rep.: Proiectul acesta în care eraţi prinşi dumneavoastră - cu staţia de transfer pe care aţi construit-o aici - dacă s-a împotmolit, ce se întâmplă cu investiţie, rămâne în aer staţia de transfer?

Z. I.: Nu, staţia trebuie să funcţioneze încă şase luni să ieşim din termenul de cinci ani. Deci după expirarea celor cinci ani, după terminarea investiţiei, a dării în funcţiune, după aceea se poate da şi la altă firmă, să găsim alte soluţii, dar până atunci staţia aşa funcţiona: duceam gunoaiele în judeţul Cluj şi culegeam cu tarif, cu taxă specială, din aceste localităţi. Ce se întâmplă cu oamenii care au plătit taxa aceea specială pe tot anul, în luna martie, şi nu se ridică gunoaiele? Cine-i vinovat pe treaba asta? Deci ne împotmolim în totalitate. Şi municipiile au probleme mai mari decât comunele, dar şi noi avem - fiind o comună aşa mare, sau una din cele mai mari - avem aceeaş problemă.

Rep.: care a fost răspunsul pe care l-aţi primit chiar cu ameninţarea aceea de a duce şi a lăsa gunoiul în faţa Prefecturii? Vi s-a spus că vă amendează...

Z. I.: Da, amenda va fi foarte mare, aşa mi s-a spus, şi că va trebui să-l curăţ de acolo.. şi să-l duc în Cheiele Turzii, poate... altă belea...

Dar problema este că domnul prefect a spus aşa: eu nu pot institui situaţie de urgenţă pe judeţul Cluj, să instituie fiecare localitate, prin Comitetul Local de Situaţii de Urgenţă şi dacă va fi peste jumătate din judeţ, atunci voi institui acest lucru. Acest lucru aduce după sine parţial rezolvarea problemelor, adică se poate găsi un loc provizoriu pe perioada instituirii situaţiei de urgenţă. Că, după aceea, dacă găseşte soluţia Consiliul Judeţean, atunci va fi bine.

Rep.: Şi când a spus prefectul asta, la întâlnirea de ieri...?

Z. I.: De alaltăieri...

Rep.: Şi atunci asta ar fi singura soluţie... de a forţa mâna cumva...

Z. I.: Deci va trebui să forţăm mâna primului om din judeţ ca să instituie această stare şi noi să ne putem descurca, altfel n-o să putem să ne descurcăm şi va fi foarte greu. Nu ştiu cine va plăti transportul gunoaielor, că dacă n-o să-l putem transporta, îl ţinem trei luni în poartă la oameni. Oamenii nu sunt vinovaţi. O să curgă toate mirosurile... o să vină czu reclamaţii, o să curgă reclamaţiile. Suntem legaţi de mâini şi de picioare şi totuşi s-a spus să se descurce primarii...

Rep.: Care a fost reacţia celorlalţi primari?

Z. I.: În sală, după ce am terminat discursul - şi a fost puţin mai tare decât am anticipat, că aşa, când vorbeam parcă mai tare mă ambalam - şi ceilalţi au solidarizat cu ideea de a se institui stare de urgenţă. Azi dimineaţă (n.r.: 30 iulie 2015) am vorbit cu domnul primar de la Turda şi noi vom face o şedinţă pe CUA şi toate comunele care suntem şi cu cele două oraşe vom institui starea de urgenţă.

Rep.: Când anticipaţi că va avea loc şedinţa?

Z. I.: Cred că săptămâna viitoare va fi şedinţa. Şi Turda are probleme mai mari ca noi, dar şi noi suntem... E o chestie la mintea cocoşului şi e simplă. Până acum umblam la oameni şi le spuneam "puneţi seşeurile selectiv, puneţi la poartă, nu aruncaţi pe malul Arieşului, nu duceţi în altă parte, pe hotar". Acum eu să mă duc să spun, "măi oameni buni duceţi unde vreţi". Şi ajungem înapoi, cu cincizeci de ani în urmă... Păi nu se poate! Chestia asta nu se poate, asta-i din cale afară... Cineva trebuie să răspundă şi va răspunde sigur cândva, că este caz penal

Rep.: La dumneavoastră cine este operator de slubritate în comună?

Z. I.: Noi avem operatorul Eco 5 Ardeal e operator făcut de ADI, deci de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară formată din aceste comune care fac parte din acest proiect şi este subordonat nouă, e dat patrimoniul nostru lor şi e subordonat nouă, dar funcţionarea acestuia aparţine acestei asociaţii şi această asociaţie răspunde dacă se întâmplă ceva. Dacă ne oprim, banii trebuie daţi înapoi, cei un milion de euro. Dar pe nimeni nu-l doare capul.

Rep.: Şi spuneaţi la un moment dat de colectare selectivă. La dumneavoastră se ridica selectiv deşeul?

Z. I.: Da, parţial. Avem puse tomberoane peste tot şi parţial se ridica fiindcă oamenii au început parcă să se mai îndrepte. Dar acum, cu situaţia aceasta, se strică de tot. Ce s-a întîmplat la noi? Deci chiar dacă nu strângeam perfect selectiv, toate camioanele erau descărcate în curtea acestei staţii, se selecta, se încărca înapoi în container şi se ducea la Cluj, dar numai gunoaiele menajere, care nu se puteau selecta. Sigur că din cantitatea mare, care erau câteva tone, care ştim noi, 20% erau selectate şi noi le valorificam. Şi fiecare comună îşi reducea din amenda aceea, că este o amendă instituită la nivel naţional pentru fiecare localitate care nu selectează deşeurile prevăzut după numărul de populaţie şi cantitatea care trebuie să fie selectată. Şi noi am ajuns încât să nu mai plătim amenzi. Dar la început plăteam amenzi foarte mari la fondul de mediu. Deci acum am ajuns la o situaţie încât să fie foarte bine. Şi acum a venit problema asta, din vina cuiva, că nu si-au luat măsurile şi că se ceartă ei pe terenurile astea...

Şi ieri, vorbind cu doamna viceprimar a municipiului, Cluj-Napoca, am rămas că situaţia asta de urgenţă este cea mai importantă problemă. Putem lua orice măsură pe situaţie de urgenţă. Deci se pot depune gunoaiele unde vrem...

Rep.: Voiam doar să vă mai întreb un ultim lucru. Staţia de transfer pe care o aveţi dumneavoastră aici câţi locuitori deserveşte, de fapt?

Z. I.: E staţia noastră de sortare, nu de trasfer, că, practic, noi culegem gunoaiele şi le ducem direct la sursa de depozitare, nu depozităm noi aici. Staţia de transfer care este lângă staţia noastră de sortare, este staţia Eco Metropolitan Cluj şi şi asta are o problemă mare. Se pune întrebarea dacă merită să mai stăm în Eco Metropolitanul acesta, sau găsim noi alte surse să finanţăm şi să ne depunem deşeurile? Să facem noi, zona asta, un mare depozit şi, eventual, să incinerăm deşeurile cum se face în Europa. Că soluţia asta, să depui gunoaiele în depozit, nu mai e la modă. Deci în Europa sunt incineratoare mari, nu rămâne nimic în urmă.

Iar staţia aceea de transfer de care ziceţi este a Eco Metropolitanului şi Eco Metropolitanul putea să facă... Domnule, dacă proiectul nu merge, cumpărăm un teren provizoriu şi facem un depozit. Dar ne învârtim...

Sunt soluţii, de exemplu la Cara este un teren de câteva hectare asfaltat şi se spune că aparţine de Natura 2000, pe o câmpie... Dar ne învârtim în jurul cozii cu toate. Deci noi singuri ne-am oprit şi ne-am legat mânile. Nu se poate, Mediul trebuie să găsească o soluţie şi dacă-i nevoie să se ia şi o hotărâre de guvern.

Deci cam asta este despre deşeuri...

Săptămâna viitoare bomba se va declanşa, vor fi probleme mari. Să vedeţi, dacă nu ridicăm aceste gunoaie şi rămân în faţa porţilor la oameni şi pe lângă containere, poate să se declanşeze o epidemie. Şi atunci să devem cine şi cum se spală...

Deja acuma e problemă penală, dar vom vedea cine răspunde, mai la urmă. Dar pe noi nu ne interesează cine răspunde, ci ne interesează să ni se rezolve problema acum, cât mai repede, într-o săptămână, maxim două săptămâni. Dacă nu se rezolvă va fi mare mare scandal.