La Câmpia Turzii se pare că şedinţele Consiliului Local sunt un context numai bun pentru a protesta. Cel puţin aşa pare să fi considerat consilierul PC Alin Sălăjean care s-a prezentat la şedinţa ordinară a lunii ianuarie îmbrăcat în costum naţional, popular...
Ca să nu ne mai întindem, hai să cităm intervenţia consilierului local şi ne revedem la finalul citatului, bine?
"Poate vă întrebaţi de ce am venit în portul popular astăzi, de aceea daţi-mi voie să şi-mi prezint ideea. Sânt un politician mai atipic şi ceea ce simt fac întotdeauna, încă un an jumate cât mi-a mai rămas din mandatul meu.
Ca să nu-mi fie interpretate cuvintele, daţi-mi voie ca să citesc, că e un subiect mai sensibil, mai delicat şi nu aş vrea să mi se interpreteze cuvintele de către presă. Mulţumesc!
Vestimentaţia pe care am abordat-o astăzi nu e întâmplătoare, ea având la bază mai multe motive. Sărbătorim peste două zile 156 de ani de la Unirea Principatelor Române, o dată importantă ce a rămas în istoria noastră şi, totodată, un mod de a particulariza şi promova portul popular românesc.
De asemenea, doresc să împărtăşesc cu dumneavoastră dezamăgirea pe care o am referitor la acţiunile extremiştilor maghiari propagate pe teritoriul României prin diverse moduri de subminare a ordinii constituţionale, care doresc să devină suverani absoluţi ai unei eclave, stat în stat, din care românii să dispară şi a mesajului tot mai agresiv transmis de aceştia.
Mă doare acest aspect întrucât trăiesc şi simt că sunt român iar sistemul românesc reprezintă un standard ridicat de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România.
Sper să nu fiu înţeles greşit, dar acesta este modul meu paşnic de a protesta împotriva extremiştilor maghiari - şi mă repet: împotriva extremiştilor maghiari - nu a partidului UDMR din care fac parte şi colegii noştri.
Vă mulţumesc!"
Ca primă concluzie, scorul la final de discurs este: limba română 1 - Alin Sălăjean 0.
Pe de altă parte, nu putem să nu ne întrebăm oare de ce o fi crezut Alin Sălăjean că presa i-ar fi interpretat cuvintele? Aşa părere are Alin Sălăjean despre presă? Oare ce experienţe să fi avut Alin Sălăjean şi cu ce fel de presă a avut astfel de experienţe? Nu de alta, dar parcă pe noi, de exemplu, mai degrabă ne trece să-i traducem discursul în limba română decât să-i interpretăm cuvintele.
Apropo, ne distrăm un pic?... Da' numa' un pic, cât să înţelegeţi că ne-am prins...
..."daţi-mi voie să şi-mi prezint ideea"...
Corect ar fi: "daţi-mi voie să-mi şi prezint ideea". E, nu e mare greşeală. Numa' că s-au vărsat cuvintele greşit din găleată când au fost turnate în frază (un "şi" care a vrut mai în faţă cu o poziţie), dar în rest nimic altceva, doar că asta ar putea denota o uşoară necunoaştere a limbii române, sau învăţarea în mod greşit a acesteia Adică ar veni aşa: Cui să daţi voie? Mie! Să ce? Să îmi (să-mi) şi prezint ideea... Simplu, ce atâta filosofie?
..."daţi-mi voie ca să citesc"...
Pardon! Ce "ca să"? O fi rămas Alin Sălăjean captiv într-o altă preocupare de tipul urăturilor gen "Ca să de piatră!"? În meseria astalaltă (de consilier local) era mai potrivit (şi mai corect româneşte) "daţi-mi voie să citesc".
..."vestimentaţia pe care am abordat-o astăzi"...
Asta ni se pare mai degrabă gen:
Alin Sălăjean - Auzi, vestimentaţie, ce zici, facem şi noi o ghiduşie azi?
Vestimentaţia - Da' tu cine eşti?
Alin Sălăjean - Sunt consilier local la Câmpia Turzii. Vreau să fac un protest azi, în şedinţă şi mă gândeam că...
Vestimentaţia (trăgând adânc în piept fumul din ţigara pe care o ţinea între degetele firave cu manichiură stridentă) - Ce să faci, mă?...
Alin Sălăjean - Păi uite, mă pisi, pe scurt, ca să mă înţelegi, vreau ca tu să fii toată peste mine în timp ce eu sunt tot în tine...
Vestimentaţia (vizibil iritată şi strivind ţigara în scrumiera deja plină) - Auzi, măi păpuşel, da' drept cine mă iei tu pe mine, mă?
Alin Sălăjean (împăciuitor) - Stai, stai, stai... Nu "cine", că "ce".. Adică aş putea să-ţi spun "zdreanţă"... Dar eu am un respect deosebit pentru portul popular, aşa că dă-mi voie să şi-ţi spun, mai elegant, "ţinută". E bine?
Vestimentaţia (zâmbind) - Hai că te iert, că-mi eşti simpatic... Te rezolv, da' numa' azi, bine?
Păi cum altfel poţi aborda o vestimentaţie? Poate că Alin Sălăjean s-o fi gândit la "vestimentaţia pentru care am optat", doar că a scris greşit (îşi citea discursul, remember?)
..."ea având la bază mai multe motive"...
Răspunsul crucial la întrebarea "Cine e ea?" poate să salveze sau nu situaţia.
Aşa cum era construit discursul (scris, deci a putut să-l şi gândească deoarece nu vorbea liber), Alin Sălăjean dă de înţeles că "ea" este vestimentaţia, ceea ce e total greşit în construcţia mesajului: nu vestimentaţia are mai multe motive - ea poate avea cel mult motive populare! - ci, dimpotrivă, decizia de a purta (de a opta pentru) respectiva vestimentaţie are la bază mai multe motive...
Ca s-o dregem, în loc de "Vestimentaţia pe care am abordat-o astăzi nu e întâmplătoare, ea având la bază mai multe motive", mai corect (mult mai corect!) era "Faptul că astăzi am optat pentru un anume tip de vestimentaţie nu e întâmplător, el având la bază mai multe motive". Ei? N'est pas? If I may say so myself... (aprox. "No, n-am dreptate?... Dacă pot să-mi dau şi io cu părerea..."). În fine...
..."156 de ani de la Unirea Principatelor Române"...
Surpinzător: foarte corect, având în vedere că evenimentul la care se face referire a fost la 24 ianuarie 1859. De acest citat ne-am folosit doar dintr-un singur motiv, anume pentru a ne întreba cam aşa: dacă Alin Sălăjean ştia, corect, că se împlinesc 156 de ani de la eveniment, atunci de ce, în comunicatul primit de la Primăria Câmpia Turzii, se vorbea, greşit, de împlinirea a 157 de ani de la eveniment? Să fi fost vorba de comunicatul pentru anul viitor, doar că s-a trimis mai repede cu un an?
..."o dată importantă"...
Adică Unirea Principatelor este o dată importantă? Păi s-avem pardon: Unirea Principatelor este, eventual, un eveniment important şi, tot eventual, o dată importantă poate fi, în acest caz, data la care a avut loc evenimentul.
...La naiba, deja ne prea întindem şi nu-i bine... Uite cum facem: mai luăm vr'o câteva exemple, restul inadvertenţelor rămânând să le descoperiţi după bunul plac, OK?
..."un mod de a particulariza portul popular românesc"...
Pfuoai de mine ce grea e asta! Hai să ne referim la întregul frazei!...
Deci sărbătorim evenimentul, sau sărbătorim data? Asta e unu' la mână. Apoi, înainte de a primi şi un răspuns ipotetic, mergem mai departe şi ne întrebăm: ce este "un mod de a"? Unirea sau sărbătorirea Unirii? Care din cele două este "un mod de a", pentru că "o dată" pare să fie, mai degrabă, în conjuncţie cu "un mod de a", asta dacă e să luăm de bun "şi, totodată"-ul.
Totuşi, dacă e să recunoaştem ce am înţeles, Unirea pare să fie un "mod de a". Cel puţin aşa reiese din frază (dacă înţelegeţi altfel, explicaţi-ne şi nouă de ce). În acest caz nu înţelegem cum Unirea ar fi un "mod de a"... Mai degrabă sărbătorirea Unirii poate fi "un mod de a" şi nu Unirea în sine.
Apoi, în loc de "un mod", noi am fi optat pentru "o oportunitate" şi asta numai pentru că sărbătorirea Unirii nu este "un mod" de a face ceva, neapărat, ci mai degrabă oferă posibilitatea de a face ceva... Cel puţin în contextul construit de Alin Sălăjean
Ne-am tot ferit de acel "ceva" (acel ceva ce poate fi făcut într-un mod) pentru că ne-a cam speriat, sincer. Cum adică să particularizezi un port popular prin sărbătorirea unui eveniment. "A particulariza", pe scurt, înseamnă a reduce ceva la un caz concret, particular (a particulariza, nu?) pornind dinspre general. Cam ca deducţia (de la general la particular, la individual), spre deosebire de inducţie (de la individual sau de la un grup restrâns spre general). Deci: cum poate sărbătorirea (că doar am cam căzut de acord că nu Unirea în sine ci sărbătorirea ei este "un mod de a") să fie un mod de a particulariza un port popular? Poate sărbătorirea Unirii este un mod de a scoate în evidenţă (chiar şi de la naftalină) portul popular românesc, de a-l promova, de a-l prezenta (la lume). De aceea "a particulariza" e cel mult o opţiune îndrăzneaţă (şi cam greşită) în discursul (scris, deci care putea fi conceput în linişte şi corect!) al lui Alin Sălăgean. Prezenta, promova, particulariza... De ce? Nu sunt nici măcar paronime (cuvinte asemănătoare, dar cu sensuri diferite)... Deci unde-ar fi scuza (nu vine de la Alexandru Ioan Scuza - pentru începători)? Ca să nu mai spunem că nu sunt nici sinonime (cuvinte cu formă diferită, dar cu acelaşi sens)...
Şi apropo de port: ce port popular e ăla de-l avea Alin Sălăjan pe el? Vişiniu? Cu flori de... Flori de ce? De viţă? În ce zonă a României este tradiţional portul popular cu vişiniu cusut pe alb cu flori de viţă? Sau e doar un kitsch scos, aşa, la înaintare, mai ales că portul pare recent confecţionat? Chiar invităm un etnolog, ceva, să ne lămurească şi pe noi... Că, în lipsa unei lămuriri... mă laşi?...
..."eclavă"...
Corect e "enclavă", adică un grup de populaţie străină în interiorul unui stat. De citit, Alin Sălăjean a citit "eclavă". Pentru că nu am văzut foaia de pe care a citit, nu ştim dacă pe foaie a scris corect şi el doar a citit greşit, poate, de emoţie... Dar dacă şi pe foaie stă scris tot "eclavă", atunci "Huston, we have a problem!" sau, mai pe româneşte, "e grele a dracu' cuvintele astea" (cacofonia e bonus), mai ales dacă eşti şi certat cu ortografia.
Ca să nu mai zicem că (şi asta nu e neapărat greşeala lui Alin Sălăjean, care a optat pentru cuvinte a căror mestecare este la modă) nici chiar folosirea lui "enclavă" nu e neapărat corectă în sine - eventual ca extrapolare - asta dacă extremiştii la care se face referire sunt cetăţenii români de etnie maghiară care, deci, nu sunt cetăţeni străini, ci români, doar că au o altă naţionalitate. Dacă ar fi vorba de cetăţeni maghiari, atunci ar fi altceva însă, cum spuneam, prin extrapolare merge...
..."a mesajului"...
Pe româneşte: corect e "la mesajul", pentru că vorbitorul are o dezamăgire referitor (mă rog, referitoare, de fapt) la acţiunile extremiştilor şi la mesajul... pentru că, altfel, se înţelege mai nimic (în cel mai rău caz că extremiştii ar fi suverani absoluţi şi peste mesaj, doar că pentru ca acest sens să existe, trebuia "ai mesajului", ceea ce nu e, aşa că nu putem spune că e).
Gata, ajunge! Ne-am prea întins, aşa că mai spunem scriem doar că nu înţelegem cum pe Alin Sălăjan îl poate durea un aspect (deh, metaforic băiatul) mai ales că trăieşte şi simte că e român. What? Că trăieşte e una şi că simte că e român e alta. Oare putea să spună că trăieşte româneşte? Putea! Asta o fi vrut să zică? Cel mai probabil da. Şi de ce n-a zis-o? Cine mai ştie?...
N-am înţeles nici despre ce "sistem românesc" este vorba (sistem de îmbuteliere, sistem legislativ, sistem de ecuaţii, sistem social etc.) şi nici cum, ori în ce fel, acest sistem "reprezintă un standard". Un ISO (International Organization for Standardization - cam multe "eişăn", nu?), ceva?
Nu ştim nici ce colegi din UDMR mai are Alin Sălăjean, dar în Consiliul Local, după ştiinţa noastră, mai are unul: Bene Andrei. Csutack Ludovic a virat-o spre independenţă (deci nu spre autonomie, da?). E drept şi că dacă te iei după site-ul Primăriei Câmpia Turzii (cel puţin la data de 23 ianuarie 2015), Csutak Ludvic e tot la UDMR, Horaţiu Bretoiu tot la PD-L şi Dorin Lojigan (de exemplu), tot în USL Cluj (PSD plus PNL).
Acuma chiar că gata...
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
