Implementarea pasului doi al proiectului derulat de CAA la Câmpia turzii implică şi o cotă de cofinanţare din partea municipiului.
După ce au aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul "Investiții și dotări pentru îmbunătățirea capacității de operare a Companiei de Apă Arieș Turda", consilierii de la Câmpia Turzii au aprobat şi cota de cofinanţare ce revine municipiului.
Încă din primul articol al hotărârii adoptate, lucrurile sunt cât se poate de clare:
Art. 1 - Se aprobă contribuţia Municipiului Câmpia Turzii privind lucrările de investiţii din cadrul proiectului "Investiții și dotări pentru îmbunătățirea capacității de operare a Companiei de Apă Arieș Turda", în sumă de 12.647 euro, reprezentând procentul de cofinantare de 0,93% din totalul cheltuielilor eligibile aferente investiţiilor aprobate pentru Municipiul Câmpia Turzii.
Înainte, însă, ca membrii forului deliberativ local să ridice mâna pentru a vota cota de cofinanţare, liberalul (fost PD-L) Cristian Haiduc a dorit să intervină şi să îşi exprime punctul de vedere. În continuare vom reda, cât se poate de fidel, intervenţia lui Cristian Haiduc. Dacă, pe alocuri, aveţi impresia că pierdeţi şirul sau logica, nu încercaţi să vă reglaţi televizorul. E de la ei... adică de la el... de la Cristian Haiduc...
Da, am văzut că, practic, este o iniţiativă foarte bună a Companiei de Apă, că s-a înscris, din nou, într-un program cu bani europeni, continuarea primului pas din economiile, am înţeles, care au fost făcute la pasul unu din sublicitări în sensul în care s-au licitat la sume mai mici, au rămas nişte bani disponibili pă ce era alocat păntru zona noastră şi chiar am văzut nişte investiţii foarte bune care i-am şi întrebat dacă vor duce la scăderea în timp a tarifului apei păntru că aşa şi mi-au spus că da din două motive, poate e bine să le specificăm. Unul dintre ele ar fi faptul că au să să introducă contoare cu citire de la distanţă, deci în sensul în care n-o să mai fie nevoie de atâta personal pântru citire şi şi pântru cetăţeni va fi mai simplu pântru că nu mai îi dernajează nimeni să intre, multe cămine fiind în curte şi aşa mai departe şi, doi, cred că în timp s-ar putea rezolva pă bază de statistică o problemă care noi Consiliul Local am fost în litigiu, unul dintre colegii noştri s-a dus în instanţă, deci ce însemna procentul de apă care să duce la canal. Am văzut că printre investiţiile care să propun acolo sânt şi nişte contoare de măsurare pă lângă diferite ramuri şi ce să contorizează apa potabilă la cetăţeni, există şi nişte contoare păntru, ă, care măsoară practic debitu' apeu uzate, da?, pă anumite tronsoane. Ş-atunci cred că, în timp, prin măsurători, în lunile în care, să zicem nu plouă, ca să nu se confunde cu apa care vine, apă pluvială, apa uzată poate fi, pe anumite contoare fiind contorizată apa la intrare, fiind contorizată şi, ă, să spunem, apa uzată, să poate face o proporţie care poate duce până la urmă la ceva practic care să spună cât din apa folosită este canal, cât nu este... în timp... probabil va dura mult timp şi cred că, dealtfel, poate să scadă preţul apei prin investiţiile care să fac pântru că sânt multe investiţii bune. Gândiţi-vă că acest sistem de contorizare atât la cetăţeni cât şi pă anumite părţi de canal pot să ducă la depistarea mai rapidă a scurgerilor prin conductele care nu au fost schimbate în primul pas. Şi poate şi după pasul doi oricând când există o avarie să poate depista mai rapid prin acest program, ă, pierderile. Şi asta, până la urmă, reducând pierderile, pot să ducă la un tarif mai mic. No, io vă mulţumesc şi cam atâta am avut de spus.
Ole!...
O singură nedumerire avem: nu am înţeles exact dacă - atunci când a spus "unul dintre colegii noştri" - nu cumva Cristian Haiduc a pronunţat "noştrii" în loc de "noştri". Dar nu suntem siguri, aşa că...
