Ieri, 2 iulie, de la orele 9.00, în sala de şedinţe a Palatului Cultural "Ionel Floaşiu"din Câmpia Turzii, a avut loc prima întâlnire importantă privind acţiunea în sensul implementării Strategiei de Dezvoltare a municipiului Câmpia Turzii.
Subiectele principale ale primului atelier de lucru au fost problemele urbane şi elementele de potenţial în municipiul Câmpia Turzii.
Potrivit desfăşurătorului, în prima parte a fost prezentat procesul de elaborare şi strategie de dezvoltare a municipiului Câmpia Turzii, după care s-a făcut o trecere în revistă a obiectivelor atelierului, a metodelor de lucru participative şi a rolurilor grupurilor de lucru în definirea strategiei.
Aşa cum se arăta şi prin anumite extrase din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, "Planul Urbanistic General (PUG) reprezintă principalul instrument de planificare operaţională constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare", acelaşi PUG elaborându-se în baza strategiei de dezvoltare a localităţii, corelându-se cu cu bugetul localităţii şi programele de investiţii publice ale acesteia.
Cât priveşte strategia de dezvoltare, aceasta reprezintă "direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană".
Pe de altă parte, în timp ce conceptul strategic "reprezintă formularea distinctă a strategiei de dezvoltare şi a direcţiei în care poate evolua oraşul în conformitate cu tendinţele sale de dezvoltare" - în acest sens luându-se în considerare sectoarele cu rol determinant în economia locală şi legăturile dintre economia locală şi cea regională - planificarea strategică beneficiază, la rândul său, de câteva definiţii distincte.
Dacă dintr-o anume perspectivă planificarea strategică reprezintă "procesul prin care se alocă resursele unei organizaţii în vederea atingerii misiunii şi obiectivelor sale în condiţiile unui mediu extern dinamic şi, în mare parte, imprevizibil" din alte perspective aceeaşi planificare poate reprezenta fie "un set de concepte, proceduri şi instrumente care ajută organizaţiile să lucreze în condiţiile unui mediu cu schimbări, în mare parte, imprevizibile" fie "un proces care dirijează şi sprijină dezvoltarea şi schimbarea ca răspuns la necesităţile şi aspiraţiile comunităţii, gândind acţiuni pentru soluţionarea lor sau anticipându-le".
Foarte pe scurt, printre etapele planificării strategice se identifică auditul/evaluarea oraşului, viziunea de dezvoltare, formularea politicilor, planul de acţiune şi monitorizarea şi evaluarea.
Probabil mai importantă decât prezentarea strategiei, a modului de elaborare a acesteia, a fost, pentru primul atelier de lucru, prezentarea obiectivelor atelierului a metodelor de lucru participative şi a rolului grupurilor de lucru în definirea strategiei.
Identificat ca municipiu doar odată cu Legea 204 din 11.11.1998 şi având o suprafaţă de 2.378 de hectare, Câmpia Turzii, la ora actuală, se identifică inclusiv ca fiind localitatea care, în urma recensământului din 2011, ar avea 22.223 de locuitori, fiind pe locul 78 după populaţie în 2012 la nivel naţional din 103 municipii şi pe locul 4, tot după populaţie, în 2015 în judeţ (din 5 municipii).
În cadrul discuţiilor, printre actorii procesului de planificare strategică au fost identificaţi asociaţiile filantropice, ONG-urile şi fundaţiile, asociaţiile profesionale, biserica şi cultele, cluburile civice, cluburile sociale sau sportive, cooperativele şi întreprinderile sociale, mass media, mediul academic, mişcările ecologiste, organizaţiile comunitare, partidele şi instituţiile politice, sindicatele şi voluntariatul.
De asemenea, în cadrul aceleiaşi prezentări, dacă printre posibilele rezultante ale implicării decidenţilor în susţinerea procesului participativ au fost menţionate mandatarea procesului strategic şi a obiectivelor agendei urbane, garantarea în marile politici şi abordări sau sprijinirea implementării acţiunilor strategiei, rolul actorilor locali în cadrul procesului participativ a fost identificat prin elemente precum furnizarea de date şi informaţii din comunitate, din domeniile şi sectoarele de referinţă, conectarea mediilor pe care le informează şi le reprezintă cu procesul şi stadiul procesului participativ şi participarea la implementarea acţiunilor agendei urbane.
Din prezentare nu a fost omis nici rolul mass media, rol potrivit căruia mass media reflectă şi actualizează nepărtinitor şi obiectiv procesul strategic în desfăşurare, etapele, rezultatele şi aşa mai departe.
Odată identificate dar mai ales constituite grupurile de lucru, fiecare din aceste grupuri avea de realizat diverse activităţi pe parcursul atelierului.
La nivelul fiecărui grup s-au purtat discuţii în încercarea de-a identifica problemele urbane, cine este afectat de aceste probleme şi când şi cum se manifestă aceste probleme.
Odată cu înscrierea concluziilor a urmat identificarea problemelor pe harta municipiului.
Potrivit aceluiaşi desfăşurător, spre partea de final al atelierului a avut loc prezentarea rezultatelor grupurilor de lucru urmate de comentarii, întrebări şi corelări necesare, urmate de concluzii şi discuţii în plen după care a urmat stabilirea paşilor următori.
Aşa cum s-a arătat şi pe parcursul prezentării făcute la începutul activităţii, primul atelier era dedicat identificării problemelor, acest prim atelier preconizându-se a fi urmat de alte două ateliere, unul dedicat identificării soluţiilor iar celălalt legat de viziune şi strategie.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
