Cum este cumva de aşteptat, anual fiecare comunitate găseşte o modalitate de a se sărbătorii, în general acest tip de manifestări sunt cunoscute sub numele de Zilele Localităţii, fie că e vorba de comune, oraşe sau municipii.
Într-o discuţie pe care am purtat-o în acest sens cu primarul comunei Luna, Laurenţiu Tör, l-am întrebat pe acesta la ce să se aştepte locuitorii comunei din acest punct de vedere, întrebare fiind - cum altfel decât - cât se poate de directă: "Pe cine aveţi invitaţi în acest an la «Fii Satului»". În replică, răspunsul primarului a fost la fel de direct: "În acest an avem invitaţi ca şi anul trecut: nu avem pe nimeni".
După ce în 2014 consilierii locali au fost relativ vehemenţi în refuzul lor de a aloca fonduri pentru Zilele Comunei, iată că 2015 este al doilea an în care lunenii nu sepot bucura de o astfel de sărbătoare. "Şapte din treisprezece consilieri au considerat că nu este necesar să ţinem această sărbătoare, deşi lumea e dornică şi aşa a fost şi anul trecut", spunea primarul comunei Luna cu referire la decizia luată de majoritate membrilor forului deliberativ local.
"Nu reuşim să ţinem această sărbătoare, este păcat... Ar fi marcat o întâlnire a celor care vin acasă cu cei care sunt în sat că, să ştiţi, foarte greu se întâlneşte chiar un om dintr-un capăt al satului cu unul din celălalt capăt al satului. Asta ar fi prilejuit o întâlnire, aşa cum am organizat în 2012 şi în 2013, a tuturor cetăţenilor care pot participa - bătrâni, tineri - dar şi a celor care vin de afară, din străinătate", mai spunea, cu regret, primarul comunei Luna.
Laurenţiu Tör a recunoscut că ţine legătura cu unii dintre lunenii plecaţi peste hotare şi cei plecaţi şi-ar fi manifestat intenţia de a veni în ţară pentru a se reîntâlni în cadrul unei astfel de manifestări.
Chiar mai mult, cu ocazia manifestării prilejuite de aniversarea Asociaţiei Femeilor Voluntare Luna, liderul acestei asociaţii - Suzana Mirică - a avut o intervenţie special în acest sens, pledând intens în favoarea organizării unei astfel de sărbători, liderul AFV invocând conversaţiile pe care le are în mediul online cu cei plecaţi în străinătate şi care chiar insistau ca sărbătoarea comunei să aibă loc în acest an.
Chiar dacă, la un moment dat, părea că vorbele Suzanei Mirică ar fi avut şanse în a convinge consilierii locali să aloce fonduri pentru Zilele Comunei şi perspectivele în acest sens păreau pozitive, iată că până la urmă intervenţia coordonatorului AFV Luna a rămas fără ecouri în rândurile celor care aveau în mână decizia de a aloca sau nu fonduri pentru sărbătoarea comunei.
Explicând că dacă în 2012 sărbătoarea a avut loc în satul Luna şi în 2013 la Luncani urmând ca în 2014 şi 2015 sărbătoarea să se ţină la Gligoreşti, respectiv din nou la Luna, Laurenţiu Tor spunea: "Ar fi fost un program destul de reuşit faţă de ce am făcut până acum, un moment de bucurie pentru toţi", primarul comunei Luna amintind că şi la ediţiile anterioare "am adus maeştri ai cântecului popular, solişti de muzică uşoară şi a fost chiar o dicotecă de noaptea".
Apreciind că refuzul consilierilor de a aloca fonduri ar fi avut un beneficiu în sensul în care câştigul a fost de altă parte, în zona în care ar fi fost folosite fondurile care nu s-au alocat pentru Zilele Comunei, l-am întrebat pe primarul comunei Luna despre ce sume e vorba şi care a fost, într-un final, beneficiul real, financiar, al nealocării sumelor pentru sărbătoarea comunei şi unde se regăseşte acest beneficiu.
Pecizând că în total ar fi vorba de peste 80.000 de lei sume care prin buget au fost alocate pentru toate activităţile culturale din anul 2015 - activităţi culturale în care s-ar fi înscris şi Zilele Comunei - Laurenţiu Tör explica: "La prezentarea bugetului au fost cam 45.000 de lei pentru sport şi 40.000 pentru culte. Cei de la culte şi-au făcut lucrările - la bisericile ortodoxe din Luna, din Luncani, la biserica reformată Luncani - şi avem depuse şi acte pentru refacerea interioară a bisericii din Gligoreşti. Cealaltă sumă, spre regretul dânşilor (n.r.: al celor şapte consilieri care nu au găsit de cuviinţă să aloce sume pentru Zilele Comunei), care credeau că banii vor fi folosiţi la sport, vreau să vă spun că i-am folosit la un lucru bun: am reparat toate băile, toate toaletele, acoperişul care efectiv era spart şi curgea apa, vestiarele, am adus-o (n.r.: primarul dădea de înţeles că este vorba despre sala de sport) la un standard mai bun - o lucrare de 36.000 lei - ei calculând acea sumă că vom face toate memorialele, le vom face cu apă minerală, ne distrăm o zi două, stăm, după care banii tot nu pot fi folosiţi cum ar fi fost, să zicem, pentru Fiii Satului".
Nu în ultimul rând Laurenţiu Tör se referea cu un oarecare regret la starea de fapt: "Am fi putut aloca de la buget suma, dar dacă aşa s-a hotărât, eu respect...".
