Pe 17 aprilie, de la orele 13.00, sala de şedinţe a Palatului Cultural din Câmpia Turzii a găzduit un eveniment prin care alţi rromi au sărbătorit aceeaşi Zi Internaţională a Rromilor, doar că o săptămână şi două zile mai târziu.
Evenimentul a fost organizat de către filiala de la Câmpia Turzii a ACDR (Alianţa Creştin-Democrată a Rromilor) condusă de Gligor Dandoci şi a beneficiat de mai mulţi invitaţi. În afară de reprezentanţi ai ACDR din municipiu sau din comunele apropiate Câmpiei Turzii - Luna sau Viişoara - la eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai administraţiei locale, ai partidelor politice sau ai serviciilor din cadrul Primăriei Câmpia Turzii, în principal amintim aici de SPLAS (Serviciul Public Local de Asistenţă Socială).
Cumva previzibil, masa rotundă a debutat efectiv nu neapărat cu imnul rromilor - moment de început, de altfel - dar cu o istorie a rromilor, prezentată de cadrul didactic Margareta Jimba.
"Aceasta este istoria rromilor, o istorie tristă, plină de suferinţă şi rromii noştri, pe parcursul cât or fost, o dus o viaţă foarte grea. Nu e uşor ca să fii sclav 500 de ani, în aceşti 500 de ani să n-ai educaţie, să faci numai ceea ce ţi se spune, să n-ai libertate. De aceea noi, rromii, consider eu, că am rămas mai în urmă cu educaţia" spunea, la finalul prezentării, Gligor Dandoci concluzionând: "de aceea noi avem nevoie de ajutor".
După ce a prezentat o istorie a migraţiei, în cuvântul său primarul Radu Hanga spunea: "problema este să împăcăm drepturile şi obligaţiile colective cu drepturile şi obligaţiile individuale", primarul considerând că imaginea publică a unei colectivităţi vine din comportamentul fiecărui membru al colectivităţii în parte.
Interesant este că primarul făcea referire la o discuţie avută cu Gligor Dandoci în care cel de-al doilea spunea că evenimentul trebuia făcut pe 8 aprilie (când se sărbătoreşte, de fapt, Ziua Rromilor), dar că Dandoci ar fi spus că s-a renunţat la idee pentru că şi rromii sunt creştini şi se apropiau sărbătorile pascale.
Nu contestăm că discuţia ar fi avut loc la fel cum nu contestăm că motivaţia oferită de Dandoci este reală, însă ce mai ştim este că pe 8 aprilie la Câmpia Turzii au sărbătorit Ziua Internaţională a Rromilor, în aceeaşi sală, cei de la Partida Rromilor Pro Europa, o altă formaţiune din care mai mulţi rromi au fost atraşi spre ACDR de către Gligor Dandoci, iar cele două formaţiuni nu se înţeleg între ele. Dar asta a fost numai aşa, ca element de detaliu...
Totuşi, după o istorie a rromilor, Dandoci a precizat clar că ar fi de preferat ca la masa rotundă să se discute mai mult de problemele pe care rromii le au în ziua de azi. Oare de ce?
Petre Pop, administrator public la Câmpia Turzii, amintea, la rândul său, de o strategie de regenerare culturală care ar exista la Câmpia Turzii strategie în care regenerarea culturală presupune, pe lângă aspectul identitar al localităţii, şi abordarea culturilor tuturor etniilor din Câmpia Turzii.
Pe rând, au vorbit şi viceprimarul Avram Gal, consilierii locali Samoilă Gal (PSD), Dorin Lojigan (PNL şi preşedinte al liberalilor turdeni), Andrei Bene (UDMR), Gheorghe Rece (PSD) dar şi Simina Şipoş (preşedintele organizaţiei de femei a PSD) sau Tamara Vasinc (şeful SPLAS Câmpia Turzii).
În general, intervenţiile vorbitorilor s-au axat în jurul urărilor de bine cu ocazia zilei etnicilor, dar şi cu îndemnuri de a-şi păstra şi chiar evidenţia etnia şi tradiţiile.
De asemenea, pe lângă că cei care au luat cuvântul îi îndemnau pe etnicii rromi să fie uniţi pentru a reuşi să aibă, începând cu 2016, reprezentanţi în Consiliul Local al municipiului, unele intervenţii făceau referire şi la obligaţia etnicilor rromi de a încerca să se ajute ei pe ei înşişi, nu doar să aştepte să fie ajutaţi din altă parte.
Dintr-o altă perspectivă, întâlnirea a fost un prilej pentru unii reprezentanţi ai etnicilor rromi de a vorbi, din nou, de ajutorul de care au nevoie, un exemplu în acest sens fiind dat chiar de către Gligor Dandoci care a adus în discuţie situaţia etnicilor rromi care nu pot beneficia de ajutor social deoarece nu au achitate dările la stat şi care, aşadar, sunt într-un cerc vicios: nu pot avea ajutor social deoarece nu au achitate dările la stat, dar dacă nu au venituri cu care să îşi achite dările la stat, cum pot, până la urmă, să devină beneficiari de ajutor social?
De remarcat au fost şi intervenţiile mediatorilor sanitari şi mediatorilor şcolari a căror activitate poate fi apreciată prin scăderea abandonului şcolar sau o mai mare procupare pe care unii etnici rromi o arată faţă de vizitele la medic sau îngrijirea sănătăţii.
În intervenţia sa, Aurel Roşianu - cel din cauza căruia Mihaly Berci (liderul clujean al Partidei Rromilor Pro Europa) spunea că ar fi părăsit, pentru o perioadă formaţiunea politică - vorbea ca un fost implicat politic şi ca un actual lider religios mai degrabă decât politic. Astfel, Roşianu şi-a axat discursul în jurul noţiunilor pozitive - de bine, de frumos, de cumpătare şi aşa mai departe - coordonata principală a discursului fiind responsabilitatea pe care fiecare etnic rrom o are în legătură cu propria lui stare de bine. Mă rog, Roşianu s-a exprimat altfel, dar asta era ideea generală...
De la partea finală a aniversării rromilor de la ACDR n-a lipsit nici gulaşul pregătit special cu ocazia sărbătorii şi servit într-o sală alăturată.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
