Directorul Companiei de Salubritate Câmpia Turzii, Lucian Şandru, împreună cu primarul municipiului, Radu Hanga, s-au întâlnit cu mai mulţi repreentanţi ai asociaţiilor de proprietari/locatari din municipiu pentru a dezbate problema salubrităţii.
Încă de la început Lucian Şandru a atras atenţia asupra uneia dintre principalele probleme cărora Compania de Salubritate trebuie să le facă faţă: costurile de depozitare a deşeurilor.
Astfel, tarifele de depozitare a deşeurilor pe rampa unde la momentul de faţă Compania de Salubritate Câmpia Turzii depozitează s-au ridicat de la 20,67 lei la 96,64 lei, adică o majorare de peste 467%. Într-un astfel de context, în cazul în care Compania de Salubritate ar majora tarifele doar având în vedere influenţa majorării costurilor de depozitare ar însemna o majorare de tarif de la 6,60 lei la 9,63 lei.
Chiar dacă nu a făcut-o pentru prima dată, Lucian Şandru a adus în atenţie o altă situaţie cu care Compania de Salubritate Câmpia Turzii se confruntă: datoriile pe care unele asociaţii le au faţă de compania care a prestat serviciul de salubritate.
Ca să fie şi mai explicit, Lucian Şandru a precizat că sunt asociaţii care au între 9 şi 13 facturi neachitate cu valori totale ale datoriilor variind între 2.000 şi 7.500 de lei.
"Aş dori să avem o colaborare bună, noi ne facem datoria foarte bine, dar şi din partea dumneavoastră avem pretenţia să înţelegeţi că trebuie să achitaţi taxele", spunea Lucian Şandru care a precizat, de asemenea, că societatea pe care o reprezintă a încercat, pe cât posibil, să opteze pentru rezolvarea pe cale amiabilă a acestor situaţii "dar nu toată lumea a răspuns afirmativ la treaba asta".
"Ne confruntăm cu o situaţie financiară deosebit de grea din cauză că nu încasăm la timp, apoi se încasează un număr foarte puţin de populaţie la Câmpia Turzii", mai spunea directorul Companiei de Salubritate Câmpia Turzii introducând, astfel, în discuţie o altă problemă demnă de luat în calcul: numărul de plătitori ai serviciului de salubritate.
Apreciind că la nivelul întregului municipiu sunt un număr de aproximativ 22.000 de locuitori din care plătesc serviciul de salubritate cam 15.900 de persoane, exemplul în cifre dat de Lucian Şandru a fost cât se poate de grăitor: la alegerile din noiembrie 2014 au fost prezenţi la vot un număr de 13.300 de adulţi. "Dacă punem şi toţi copiii de la instituţiile de învăţământ din oraş ar fi peste 22.000 de persoane, asta dacă ne gândim şi că prezenţa la vot nu a fost 100%, ceea ce ar fi o utopie".
"Nu mi se pare normal ca 5.000 de persoane să nu plătească salubrizare în detrimentul celorlalţi", mai spunea Lucian Şandru.
De asemenea, în cadrul aceleiaşi întâlniri, directorul Companiei de Salubritate a adus în discuţie problema colectării selective a deşeurilor.
Chiar primarul Radu Hanga se referea la acest tip de colectare precizând că deşeurile se împart în mai multe tipuri: deşeuri de ambalaje (deşeuri reciclabile), deşeuri din materiale de construcţii, deşeul menajer (fracţia umedă), deşeurile vegetale şi aşa mai departe.
Dacă toate acestea sunt puse la un loc, ele nu mai pot fi selectate cum trebuie şi rezultă o cantitate mare de deşeu care trebuie depozitat. În cazul în care deşeurile ar fi colectate selectiv - iar cantitatea de deşeu de depozitat (deşeul menajer, fracţia umedă) ar fi undeva la 30% din totalul cantităţii de deşeuri - pe lângă faptul că s-ar reduce considerabil cantitatea de deşeu de depozitat, deşeurile reciclabile ar putea fi valorificate, iar un confort financiar din acest punct de vedere pentru Compania de Salubritate Câmpia Turzii ar însemna posibilitatea de menţinere a tarifelor de salubrizare la valori mai mici.
Solicitând celor prezenţi ajutorul şi implicarea activă în calitate de reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari, Lucian Şandru spunea, împreună cu primarul Radu Hanga, că obligaţia de a plăti serviciul de salubritate este a fiecăruia pentru că toată lumea produce deşeuri.
"Plata obligaţiilor nu ţine de sărăcie, ci de voinţă", spunea Radu Hanga în timp ce se prezentau două variante pentru plata serviciului de salubritate: plata în baza contractelor individuale şi taxa de salubrizare.
Dacă pentru locuinţele particulare (pentru cei care stau la case) situaţia e clară în sensul că acolo se poate merge pe contracte individuale, mai complicate par lucrurile cu asociaţiile de proprietari.
Măcar ca picanterie dacă nu ca adevăr rostit cu jumătate de gură, sunt administratori care, colectând banii de cheltuieli, preferă să plătească întâi serviciile Companiei de Apă Arieş, de exemplu, şi să lase la urmă serviciile Companiei de Salubritate pentru că "dacă nu, vine şi ne închide apa".
Evident că insuficienţa banilor este dată, la asociaţiile de proprietari, de restanţierii la plată şi aici apare o altă problemă (cumva veşnică): de ce cei care plătesc să sufere din cauza celor care nu plătesc?
Pentru că se discuta de contractele individuale, primarul Câmpiei Turzii a venit cu o variantă: o familie care locuieşte la bloc (dar nu numai, pentru că varianta nu e restrictivă la un anumit tip de locuinţe), poate să îşi facă un contract individual cu Compania de Salubritate dacă face dovada (eventual cu o adeverinţă semnată de administrator) că este la zi cu plăţile. Cine are restanţe, va fi obligat să plătească o taxă lunară de salubritate (care are o valoare mai mare) până la achitarea restanţelor, achitare care ar putea oferi posibilitatea întocmirii unui contract individual cu Compania de Salubritate.
În cazul în care, având contract, persoana (sau familia) înregistrează întârzieri de trei luni la plata obligaţiilor contractuale, contractul este reziliat şi restanţierul este trecut la plata taxei până la achitarea restanţelor.
Ideea pare să fi fost acceptată de cei prezenţi, cu atât mai mult cu cât, în acest sens, bunii platnici nu ar mai avea de suferit de pe urma celor care nu îşi plătesc datoriile.
BLOG COMMENTS POWERED BY DISQUS
