Compania de Apă Arieş pare să fie în creştere în anumite zone ale activităţii. Cel puţin asta reiese din spusele directorului general Cristian Matei, care îşi susţine afirmaţiile şi cu cifre.
În primul rând managementul Companiei de Apă Arieş a fost interesat de reducerea pierderilor, ceea ce era, de fapt, şi un obiectiv al proiectului derulat de CAA. Astfel, s-a trecut la dezafectarea conductelor vechi care erau de două tipuri: conductele Premo (care erau vechi, nu erau rezistente şi nu făceau faţă traficului greu actual, ele fiind proiectate cu zeci de ani în urmă) şi conductele metalice (din cauza vechimii, acestea erau găurite).
Pe de altă parte s-a constatat că ar exista consumuri de apă care nu sunt înregistrate de contoare, astfel că s-a efectuat o inventariere şi o sigilare a contoarelor existente în aria de operare a CAA, urmând, apoi, şi "separarea instalaţiilor de apă potabilă pentru utilizatorii alimentaţi din acelaşi contor".
În paralel cu continuarea contorizării diferiţilor consumatori - "avem solicitări foarte multe, foarte multe cereri pentru lucrări interioare care oamenii solicită ca noi să le facem lucrările", susţinea directorul Cristian Matei - s-au şi înlocuit contoarele de branşament pentru marii consumatori, cazuri în care s-a trecut şi la o redimensionare a consumului de apă, nu în ultimul rând directorul general al CAA amintind de acţiunea amplă de contorizare de pe strada Margaretelor din cartierul Poiana unde "130 de familii care fuseseră deracordaţi şi scoşi ca şi consumatori de la CAA" şi unde, la momentul de faţă, mai trebuie montate trei contoare şi mutate patru contoare.
Potrivit cifrelor oferite de Cristian Matei, în luna ianuarie 2013 pierderile de apă erau de 35%, cele mai mari pierderi ale acestui an fiind în luna februarie - de 36% - în urma acţiunilor menţionate anterior puierderile ajungând să scadă până la 7% în luna septembrie, de exemplu. "Şi Clujul a spus că este incredibil", spunea directorul general al CAA cu referire la opinia pe care au avut-o reprezentanţii operatorului de apă de la Cluj în legătură cu valoarea pierderilor la care a ajuns CAA. Mai mult, Cristian Matei spunea că reducerea pierderilor este benefică în special pentru perioadele de vară că "nemaipierzând apa ai cantitate suficientă să alimentezi".
Un lucru interesant adus în discuţie era ceea ce s-a întâmplat la finalizarea celor 24 de kilometri de reţea de canalizare în 2012 mulţi dintre beneficiari nefiind inventariaţi. "Pe strada Alexandru Ioan Cuza din Turda erau patru familii racordate la canalizare" aşa cum reieşea din evidenţele companiei, spunea directorul general al CAA precizând că "în teren am constatat că oamenii s-au racordat dar nu erau luaţi în evidenţă", astfel că "la Turda, Câmpia Turzii şi Viişoara am făcut în două luni jumate 1.562 de acte adiţionale şi ei (consumatorii racordaţi - n.r.) intră în evidenţa noastră şi plătesc canal fiind racordaţi şi luaţi în evidenţă", mai spunea Cristian Matei adăugând că "de anul trecut până i-am identificat suma respectivă (bani neîncasaţi din cauză că beneficiarii nu erau luaţi în evidenţă - n.r.) este de circa 161.000 de lei, bani care sunt bineveniţi, dar care s-au pierdut".
Continuând cu prezentarea situaţiei în cifre, directorul general al CAA s-a referit şi la investiţiile efectuate de CAA la nivelul anului 2013. Pe scurt, în semestrul II al anului investiţiile au fost mai mari decât în semestrul I cu 750%. mai pe lung (antonimul lui "scurt" anterior), situaţia stă cam aşa:
- în Turda, semestrul I investiţii de 111.000 lei, semestrul II investiţii de 612.000 lei
- în comuna Mihai Viteazu, semestrul I investiţii de 82.000 lei, semestrul II investiţii de 262.660 lei;
- în Câmpia Turzii, semestrul I investiţii de 24.000 lei, semestrul II investiţii de 164.000 lei;
- în comuna Luna, semestrul I investiţii de 0 lei, semestrul II investiţii de 600.000 lei;
Una peste alta, per total, valoarea investiţiilor în semestrul I este de 218.000 lei, în timp ce în semestrul II valoarea investiţiilor este de 1.639.667 lei.
În opinia directorului Cristian Matei lipsa de investiţii în aria de operare a CAA s-a datorat şi problemelor existente la nivelul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Apa Văii Arieşului": "AVA fiind decapitată şi spartă în două - n-a mai existat conducere - primarii au preferat să nu lucreze. Ulterior, AVA fiind repusă în drepturi, noi, CAA am fost solicitaţi să facem toate lucrările, cum e şi normal".
Un alt aspect interesant atins de managerul Companiei de Apă Arieş a fost preocuparea schimbării de mentalitate a angajaţilor companiei, începând chiar de la relaţia cu clientul. În acest sens, de exemplu, Cristian Matei s-a referit la faptul că nu s-au operat închideri de furnizare a apei pentru neplată. Mai concret, angajaţii companiei au stat de vorbă cu restanţierii şi, până la urmă, situaţia s-a rezolvat, astfel că din 17 asociaţii pentru care ar fi fost necesară închiderea furnizării apei din cauza neplăţii, 14 au reuşit să achite datoriile până la finalul lunii noiembrie, în timp ce celelalte trei au achitat la începutul lunii decembrie. "Compartiemntul comercial să ştie că datoria lor nu e să închidă apa, ci să meargă la asociaţie să discute", explica directorul CAA.
Iar schimbarea de mentalitate - în opinia lui Cristian Matei - mai presupunea şi altceva: "oamenii (angajaţii companiei - n.r.) trebuie să înţeleagă că cetăţenii sunt clienţii noştri şi trebuie să se schimbe atitudinea. Să nu mai avem fumuri prin oraş, să nu mai vorbim urât cu cetăţenii, să nu mai umblăm în echipe în care unul lucră şi patru fumează...".
După ce s-a referit la preocuparea pentru eliminarea avariilor din reţea şi la faptul că la momentul de faţă s-a ajuns la o situaţie în care dacă este o avarie în maxim o oră o echipă a CAA este prezentă pentru remedierea situaţiei, Cristian Matei s-a referit şi la un alt aspect demn de reţinut: " Dacă în iunie cifra de afaceri a fost de 1.556.344, în lun octombrie a fost 2.375.800. Iar per total a fost de 17.621.408 în octombrie faţă de 8.329.899 cât a fost în iunie".
Cât despre planurile de viitor, la nivelul companiei se intenţionează implementarea unui sistem e management integrat, o repopulare cu tehnică de calcul pentru o reţea informatică, aducerea unui număr de 56 de computere noi iar cele vechi să fie oferite, prin hotărâre a Consiliului de Administraţie, unităţilor bugetare. în paralel se intenţionează realizarea unui manual de identitate al companiei, pe de altă parte avându-se în vedere încheierea unui parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai pe partea de consultanţă resurse umane şi consultanţă organizaţională.
în ceea ce priveşte pasul II al proiectului, urmează o reinventariere a tuturor problemelor existente în aria de operare a companiei de Apă arieş astfel încât să fie foarte clar ce remedieri se fac prin proiectul european, ce se poate face cu fonduri de la consiliile locale ale administraţiilor locale din aria de operare şi ce se poate remedia prin fonduri proprii ale companiei.
